Ninel Vrânceanu's Blog (1,016)

Amar e gândul,

când paşii rari se pierd în depărtare,

prin frunze tot mai veştede strivind,

când lacrimi curg din suflete amare,

obraji cândva îmbujoraţi azi şiroind;

când visul alb se pierde-n întuneric,

de scrumul destrămării înghiţit...

ori, când fumul greu al unui sfeşnic

ţi-o aminti c-am fost, că te-am iubit!

c-ai însemnat cândva ceva...un…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Noiembrie 18, 2015 la 8:30am — 2 Comentarii

A inimii dorinţă,

mai dă-mi iubito ochii tăi,

dar dă-mi roşind şi gura,

trece-mi tot trupul prin văpăi,

cum am dorit întotdeauna!

priveşte-mi ochii scânteind,

de focuri prea mocnite,

lasă-mi obrajii să ţi-i prind,

în palmele-mi…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Noiembrie 15, 2015 la 8:00pm — 1 Comentariu

Uitării tale!

se frâng pădurile de dorul tău

şi le cad frunze,

un vers stingher sufletul meu,

de dorul unei muze!

privesc prin gene lăcrimând

adânca ta icoană,

fiori mă trec roşind un gând,

mi-e dor de tine, doamnă!

uitării tale zilnic m-am supus,

umplând aleile de lacrimi,

dar toamna însorită m-a sedus,

mi-e dor…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Noiembrie 15, 2015 la 9:30am — 1 Comentariu

Dăruieşte-te!

dă-mi-te azi, dăruieşte-te-acum,

tu boare de grâne cu iz de parfum,

aşterne-ţi pudoarea petalelor fine

obrajilor mei şi pieptului meu şi...

atâtor holde-nsetate din mine!

atât mi-e de dor de tine plăpândă,

în palme te ţin ocrotire să-ţi fiu...

ţi-e lujerul sete, rădăcina flămândă...

atâta desiş...şi-atât de pustiu...

deschide-te,…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Octombrie 16, 2015 la 10:00pm — Nu sunt comentarii

Tulbură-mă, strigă-mă!

mai furnică-mi prin suflet cu gust de gutui,

mai atinge-mi coardele cu ritm epidermic,

mai agaţă-mă-n gânduri şi du-mă hai-hui,

mai cântă-mi, să mă vindeci de întuneric!

tulbură-mi liniştea ce mă cuprinde adânc,

prea goală, prea surdă, prea oarbă şi fadă,

scutură-mi gândul de poveri ce mă strâng,

cutremură-mă si-ţi dăruiesc poeme ofrandă!

dă-mi…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Octombrie 4, 2015 la 6:00pm — 2 Comentarii

Oare ţi-e dor?

vino în seninul acesta ca lacrima,

ia sub păr despletit pieptul meu căpătâi,

vindecă-mi umărul stâng că şi-a frânt aripa...

puiule...nu ţi-e dor oare de zborul dintâi?

ies de prin cuiburi aripioare plăpânde,

pentr-un strop de iubire-s întinse şi ele,

cad frunzele iar precum mângâierile blânde...

nevoia iubirii din jur curge şi-n braţele…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Octombrie 4, 2015 la 12:00pm — 1 Comentariu

Te caut!

azi iau aleile la rând...că-s gol şi ud,

nu-mi pasă dacă mă voi pierde-n inutil,

ori dacă voi fi judecat c-aş fi senil

sau dacă trupul îmi va arde iarăşi crunt...

azi...pur şi simplu sunt copil!...

azi doar te voi plânge-n pumni tot căutând,

mă voi ruga strigând în gând,

ori voi ţipa...

azi iarăşi te voi…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 29, 2015 la 10:30am — 2 Comentarii

Rotunjind visul...

ia-mi visele şi trezeşte-mă-n poală,

ţine-mă-ntrunul cu obrajii aprinşi,

alunece toamna pe talia-ţi goală...

vis epidermic sub ninsoare de irişi;

rotunjirea din vis dăruieşte-mi-o tu,

în ceasul dintâi când ochii mi-s grei,

răstoarnă-mi în palme al toamnei atuu,

tumult de savori...ca din fructele ei;

miresmele toate să-ţi gust cu…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 25, 2015 la 8:30pm — Nu sunt comentarii

Parfum din alte timpuri...

n-am lirică-n poveşti căci sufletu-i prea plin,

mi-e dor de unde eşti, adâncul meu suspin!

aş scrie o scrisoare ca-n vremuri de parfum,

chitare sub balcoane, jobenuri şi...costum;

ochi trişti privind agale caleaşca-ncetindind,

perdeaua scurt tresare de-o mână fluturând,

jobenul se ridică, mâna-şi sărută o mănuşa,

obrajii roz, perdeaua pică, plânge o…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 21, 2015 la 11:30am — Nu sunt comentarii

Vino,

te rog însoţeşte-mă în clipa aceasta,

păşeşte-mi alături să primim mângâiere!

alină un gând greu, închide-i fereastra

să deschidem o uşă, în suflete fiere...

să vindecăm răni ce vor să ne doară,

din trăiri neştiute c-ar putea fi dureroase,

plutesc păpădiile, dar planta-i amară...

ţi-aş ţine obrajii spre plutiri mai frumoase!

te-aş vindeca de…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 20, 2015 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Uniţi-vă-n gânduri, o clipă...

Clipa aceasta-i frumoasă până la lacrimi,

Parcă Dumnezeu s-a oprit să-şi admire creaţia...

Bucuraţi-vă sufletele cu sentimentul nemărginirii,

Dacă simţiţi, o secundă, păstraţi-vă respiraţia,

Să-i mulţumim că ne-a dăruit măreţia iubirii!

Uniţi-vă gândul!

 

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 20, 2015 la 10:30am — Nu sunt comentarii

Nu mă-ntreba nimic în toamna asta!

priveşte iubito cum se scutură prunii

şi adu-ţi aminte cât erau de-înfloriţi,

extazul asemeni, când îţi admir nurii

un fruct necules, în toamne fierbinţi!

lasă-ţi irişii aur, să mângâie toamna,

un dar pentru tot ce ating, ce alintă...

tăcerea din ei pare că strigă, iată-mă,

îs doamna! muzica ta atât de…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 19, 2015 la 12:00pm — Nu sunt comentarii

Ţine-mi sărutul în palme!

se-aud de departe scâncete de vioară,

felinare se aprind, frunzele cad alintate,

din privirile tale-mi curg poeme de seară,

să-mi mângâi tăceri din dorinţi vinovate!

cresc zboruri în mine cu aripi mai lungi,

ochii tăi îmi trimit o strălucire de stele...

mă chinuie-un dor, de-ai veni să alungi

neastâmpărul veşnic din căutările mele!

îţi cer doar…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 18, 2015 la 6:30pm — Nu sunt comentarii

Ninge-mă cu aurul matinal!

ninge-mă toamnă cu aurul din penel

ia-mă în braţe şi spune-mi o poveste,

m-aş dărui nămeţirii dintr-o ninsoare altfel...

caut leacuri cereşti pentru chinuri terestre.

imnul acesta mă îndeamnă pe-alei,

m-aş aşterne s-adun plutiri jucăuşe,

să mă-mbăt cu ninsoarea unor frunze de tei,

că am sufletu-n freamăt de doruri ghiduşe;

tulbură-mă toamnă să…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 16, 2015 la 11:00am — Nu sunt comentarii

De ce mă doare!...

mângâie-mi obrajii şi sărută-mi o lacrimă,

pune-mi sufletul voal alb peste gânduri,

ascultă-mi ţipătul din dece-ul cu patimă...

oare de ce doare că te am printre rânduri!

de ce tânjesc, bâjbâi şi plâng după tine,

morgană cu gust şi contur ionatan?...

cât eşti de-adânc înrădăcinată în mine,

de-mi tulburi şi trupul şi sufletul simultan!

mă doare…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 15, 2015 la 7:30pm — Nu sunt comentarii

Vei rotunji

te cauţi prin tine, dar uneori...e degeaba,

te-ai adunat în mine de-odată cu iarba,

de-acum nu vei mai fi doar nectarul de fluturi,

ci şi sămânţa perpetuării ce-n suflet te scuturi!

vei înflori-n sufletul meu prin noi rădăcini,

dintr-un crin înflorit o pădure de crini,

vei creşte rotund, căci ţi-e rotunjită menirea,

de-acum vei cunoaşte ce nu-ţi arătase…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 14, 2015 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Iartă-mă!

ascultă-mi chemarea într-un plâns de cocori,

ghemuieşte-ţi inima când te strig din rărunchi,

iartă-mă de mai plâng şi te vreau chiar în zori,

nu-mi muri, nu muri visule, te rog în genunchi! 

iartă-mă că te voi iubi pururi...destinic şi alb,

aşa mi-a fost scris să-mi găsesc nemurirea,

într-un turn ce ocroteşte un suflet prea cald,

căruia un dor prea lumesc i-ar roşi…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 13, 2015 la 3:30pm — 2 Comentarii

O binecuvântare!

altarele acestea de culori şi de rugă,

în sufletul tău minunat să ajungă,

să fie un schimb de aur şi de lumină,

între o toamnă şi-o binecuvântare divină!

fie ca timpul acesta ce pare să mângâie

un suspin repetat ce-n mine se tânguie...

să-ţi lumineze ochii de-o lacrimă uzi,

să-mi vezi pătimirea şi-o rugă s-auzi!

c-o binecuvântare s-alungi o…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 13, 2015 la 11:00am — 1 Comentariu

Cum să-ţi cuprind măreţia?

mai bine mă făceam o pădure,

paşii prin mine să-i uiţi,

să-ţi cuprind freamătul cu gustul de mure,

iar tu pe frunze să mă săruţi!

ţi-aş fi îmbrăţişat popasul agale,

tulburată până-n adâncuri,

eu ţi-aş fi mângâiat tâmplele-n poale,

tu mi-ai fi înverzit sufletu-n crânguri!

ţi-aş fi dăruit un loc de izvoare,

unde mereu să te opreşti…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 12, 2015 la 7:30pm — Nu sunt comentarii

Aş vrea...

cum să-ţi revăd ochii cât mi-eşti de dragă,

într-o toamnă târzie!

cum să-ţi gust gura când mi-eşti însetarea

de dincolo de poezie!

cum să-ţi ştiu trupul, cum să-ţi prind gândul,

să-ţi ating sufletul toamna poetic!...

cum să aflu răspunsul, care-i sorgintea

primăverii din mine, când toamna din jur...

este ca un vis…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Septembrie 12, 2015 la 1:30pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor