Ninel Vrânceanu's Blog (1,016)

Vino, mă frânge!

vino să schimbăm săruturi

în clipa unică a începutului!

adună-ţi sufletul din trecut

cu inocenţa ce-o aveai în

noaptea debutului!

 

vino!

ia-ţi inima-n dinţi

fugi desculţă

prin iarbă,

pluteşte,

murmură,

...

dă-ţi sufletu-n clocot

lasă-l să fiarbă;

 

uită şi iartă

neadevăruri prea lungi,

lasă-ţi buzele întredeschise

ca în uitarea…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 17, 2012 la 9:30am — 3 Comentarii

Să te creez din mine

dac-aş avea acasă un crâng

te-aş legăna cu frunze,

ţi-aş pune-n braţe umăr stâng

pe gât contur de buze

 

şi te-aş ascunde de văpaie

în rădăcini de mure,

le-aş spune ţepilor să taie,

să înţepe tot ce-ar veni să fure...

 

chiar gândul tulburat rebel

să ţi-l oprească...să-l prind eu,

să fac din el un cuib-rastel 

popas final în crângul meu...

 

ţi-aş ţine verdele etern

şi dacă-ai vrea…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 15, 2012 la 7:30am — Nu sunt comentarii

Luna din soare

mă simt stingher cum...cucu-n procreere,

când fâlfâirea-i matinală s-a stins până-n amurg.

am glasul stins de un apus primăvăratec

ce-mi plânge amuţirea...

 

un soare stins, ce ieri lucea romantic

îşi curge asfinţirea;

 

în cursu-i aurit se stinge…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 15, 2012 la 6:00am — Nu sunt comentarii

Nu mă predau, căci tu mă cucereşti...

îmi eşti datoare cu un vis, ce ieri era iberic!

acum,

aici,

în paradis

să-l scoţi din întuneric!

 

să-i dai trezirea

chiar în zori,

cu el să zbori în visul meu,

veţi fi atunci cuceritori,

iar eu

supus,

cum m-ai supus mereu...

 

tribut plătit

cu vârf,

din săgetare...

 

aş vrea să-mi ţin în luptă

trei stele roz

pe bolta-mi sângerată,

sfârşind, trei…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 13, 2012 la 4:00pm — 2 Comentarii

Vino, mă soarbe!

tu, curcubeu al reînălţării mele,

lumină veşnică şi tot mai albă,

ce-ascunzi în presimţiri rebele

de reînvii mai blândă şi mai caldă?!

 

cu setea ta de ape învolburate

ai dăruit şi stâncilor sorbirea,

iar în fisurile adânci, întunecate

ai pus lumină vindecând orbirea;

 

mi-ai ascuţit prin alte simţuri

percepţia nevoii mele de iubire,

lăsând de-acum durerilor nesimţuri,

cu o speranţă-n plus…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 13, 2012 la 4:00am — 1 Comentariu

Aş vrea

aş vrea să fiu un pictor

al sufletului neamului meu,

ori un sculptor să înfig dalta adââânc

între

bine

şi

rău;

 

să cioplesc

cum tâmplarul

şi-ar tâmplări

eşafodul,

 

aş invita la masa mea

poporul meu,

deodată,

cu cinste

 

în cinstire,

norodul;

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 12, 2012 la 5:48am — 1 Comentariu

Alintă-mă!

mi-e dor de catifeaua sânilor tăi

cu nuanţe din culorile primăverii,

hrăneşte din ea toată iubirea anilor mei,

poartă-mă-n braţe şi după ce se scutură merii;

 

du-mă în măreţia ideilor tale,

dar ia-mă cu tine în cotidian.

îndepărtează din mine ispite banale,

primeşte-mi genunchii să ne rugăm simultan!

 

alină-mi neîmpăcarea cu speranţe aprinse,

du-mă cu gândul mult mai sus de iluzii,

ia-mi sufletul şi pune-l…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 8, 2012 la 4:30am — 2 Comentarii

Te vreau aici!

eu încă nu-ţi ştiu cum aş fi vrut

al dezmierdării tale glas,

în lungul drum ce-am străbătut

am pus un vis ca un popas

să se înmulţească;

 

din el îţi mângâi trupul roz

şi sufletu-ţi asemeni,

cum mi te-închipui azi

cum ieri ai fost

tu veşnic

să m-ademeni...

 

tu ai bucăţi din potolirea-mi,

în palme trandafiri,

o clipă-ar fi îndeajuns

ca fire-mi să o schimbi...

cum o…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 6, 2012 la 2:30am — 4 Comentarii

Dorinţa

tu floare albă de migdal

din măreţia romei,

ce îngeri ţi-au servit drept piedestal

de ai moştenirile madonei!

 

ce reuşite ţi-au avut dorinţele

de înmugurirea ţi-a fost lină?

cum poţi să ne salvezi din toate neputinţele

şi cum de-ai rămas atât de albă

când tu eşti creolină!?

 

ne-ai dăruit din prealbirea ta

esenţa din miresmele regale,

acum ai scânteieri din strălucirile de stea

iar în…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 2, 2012 la 8:30am — Nu sunt comentarii

DIN MARETIA ROMEI...

POATE-AM AJUNS O CLIPA PREA DEVREME,

AICI, LA MUZELE DIN ROMA...

INCA N-AU EXPLODAT MIRESMELE DE GENE,

IAR CIOPLITORII PRIMAVERII ABIA SI-AU FORMA;

 

DE NU LE-AS TULBURA REINFLORIREA

CU VREO VAPAIE INALTA, SPERAND SA-MI MANTUI

NEMURIRE CU-O PANA IN ROL DE DALTA,

ORI ASA CUM MA TREZESC IN ZORI

UCIS

DE ALTI FIORI,

MAI NINS...

 

CAND INFLORIREA ROMEI STĂ PE STALPI

ROMANI,

IAR EU, UN BIET…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Martie 6, 2012 la 12:30pm — 2 Comentarii

IMNUL MINORILOR INTELIGENTI!

in mine se dă o luptă,

oscilez

societatea-i coruptă,

vreau să votez!

i-as trimite pe marte, spanzura-i-aș de...lună,

dar mai bine-i...ignor că lumea-i nebună,

suportă si moare,

au lacat la gură!

ei ne iau banii,

pe nimeni nu doare,

ajungem ca șobolanii... fără vapoare!

eu singur, iau viata in râs,

pe role pun zbor, am sufletul strans;

in degete-am taste, in minte…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Februarie 25, 2012 la 7:00am — 4 Comentarii

Izvorul ce inundă marea

În versul meu-pură însetare,

Când regăsesc lumina vie,

Aduci mireasmă şi culoare

Cu dorul inocent de poezie!

 

Nu te-am aflat până la vers,

Dar te iubesc dintotdeauna,

Te-am căutat cu dor intens

Ca un deşert în cer…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 14, 2011 la 7:30am — 3 Comentarii

Să trăim visul!

tu erai timpul plin al zilelor mele,

acum şi dorinţa avidă din nopţi

aprinzi mai tare lumina din stele

pentru a reclădi măreţia de bolţi,

 

ai pictat apoi eternitatea durerii

în cea mai adâncă formă-a zidirii,

ai ocupat spaţiul şi timpul tăcerii

cu ce are mai sfânt templul iubirii,

 

lumină-i acum în tot acest templu

unde sufletele…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 4, 2011 la 11:30am — 5 Comentarii

Rugă

iluzii, amăgiri, speranţe şi vise...

toate se pierd în cotidian şi se frâng,

doar vieţile noastre rămân

legate…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Mai 3, 2011 la 9:30am — 2 Comentarii

Sânul înălţării

ţi-am furat privirea
când m-ai savurat,
mi-ai luat gândirea
şi m-ai tulburat,

ai reaprins un foc
in priviri decente,
aruncand in joc
valuri inocente,

tu ești un curcubeu
cu îmbrăţişare roză,
mi-ai colorat mereu
in versuri și in proza;


Adăugat de Ninel Vrânceanu la Februarie 25, 2010 la 4:00am — 3 Comentarii

Te iubesc!



 Mi-ai amintit de gustul inocenţei,

Cea mai plăpândă latură a firii,

De valul roz indus adolescenţei,

Purtată de-un sărut al amintirii;



Cu un cuvânt ai colorat o viaţă,

Din zâmbet înălţând un curcubeu,

Mi-ai dăruit iubirea ca speranţă,

Zidind încă un vers în gândul meu;



Iubirea ce-ai lăsat în stare pură,

În agonie am rechemat-o deseori,

Parfumul ei mai dăinuie-n natură,

Din ea își iau culoare mugurii de…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Noiembrie 17, 2009 la 5:30pm — 11 Comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor