Dragi prieteni,
Pentru început aş veni cu o propunere: deoarece cei mai mulţi dintre noi nu ne cunoaştem, cred că ar fi necesar să postăm fiecare pe blog un CV cât mai detailat. abia apoi am putea să ineracţionăm cât mai eficient.
Aşadar, voi face eu primul pas:

CURRICULUM VITAE


DETALII PERSONALE:
NUMELE din buletin: Gheorghe Iosif SCHWARTZ
NUMELE de autor: Gheorghe SCHWARTZ
PĂRINŢII: Eugen (funcţionar), Maria-Mariana (profesoară de pian)
E-mail: ghschwartz@rdslink.ro
DATA NAŞTERII: 16.09.1945
LOCUL NAŞTERII: Lugoj, jud. Timiş, România
LIMBI CUNOSCUTE: germana bine, engleza, maghiara, la nivel de conversaţie




Căsătorit. Soţia Iuliana Schwartz, profesoară lb. şi lit. română, scriitoare (pseudonim, Iuliana Petrian)
Un fiu, Giani-Paul Schwartz, sculptor, profesor arte plastice



EDUCAŢIA:
1952 – l963: Şcoala primară, gimnaziul şi liceul la Lugoj
1963- 1968: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj, Facultatea de Istorie-Filozofie, sec. Lb. şi lit. română, specialitatea defectologie
l987 – gr. I didactic
2000 – doctorat (filozofie)



LOCURI DE MUNCĂ:
1968 – 2002 Şcoala Specială Arad (profesor, director adjunct, director)

l994 –l996 Studioul de Televiziune Intersat Arad , redactor şef, apoi director
1997-2001, coordonator al Comisiei de Expertiză Complexă a Judeţului Arad
l990 – 1992 Revista Arca, redactor şef adjunct
1992 – 1993 Ambasada României la Bonn, Consilier
1990 – 1994 Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Arad, Consilier şef
1990 – 2001 Universitatea “Vasile Goldiş” Arad , lector universitar (ecologie spirituală, psihologie, jurnalistică)
2002 - prezent Universitatea Aurel Vlaicu Arad –, Profesor universitar dr. (Filozofie, psihologie, jurnalism)
2003 – 2008 – decan al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste şi Sociale a Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad
2003 – prezent Directorul Institutului European al UAV
2008 – prezent – sef de catedra
Din 2009, preşedintele Fundaţiei Culturale Româno – Germane „Marco Polo”.


Din l976 Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Din 1990 - prezent Membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România
Din 1998 Membru în Consiliul de Administraţie al COPY-RO
Din 1992 Membru PEN CLUB
Din l994 Membru Lions Club (1997/1998 preşedinte)
Din 2005 Membru Association for Humanistic Psychology (Almeda – SUA)

HOBBY:
Şah, pipe


APARIŢII ÎN PRESĂ:
DEBUT LITERAR: 1969 cu două proze scurte în Revista Familia din Oradea
COLABORĂRI în peste optezeci de publicaţii din ţară şi din străinătate.
Prezent în publicaţii din Germania, Ungaria, Israel, China, SUA, Franţa, Republica Moldova, Rusia, Austria.








PREMII:
> Premiul C.C. al U.T.C., Bucureşti, 1973 (Martorul)
> Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, 1983 (Efectul P)
> > > Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Arad
1993 (Cei O Sută – Ecce Homo),
1996 (Procesul)
2000 (Cei O Sută – Mâna albă)
2005 (Cei O Sută – Axa lumii)
> Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, 1998 (Cei O Sută – Oul de aur)
 Diploma de onoare “Pentru îndelungata activitate literară şi pentru merite culturale” ASLA, Palermo, 2001
 Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate literară, Asociaţia scriitorilor Arad, 2003
 Ordinul Meritul Cultural in grad de Comandor, 2004
 Medalia Meritul pentru Învăţământ, clasa a III-a
 Premiul pentru proză – Festivalul Internaţional EMIA, 2004
 Premiul „Autorul Anului 2005” (pentru Spitalul), oferit de APLER
 Premiul „Mihail Sebastian” pentru proză şi teatru pe 2005-2006 conferit de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
 Premiul de excelenţă al Consiliului Judeţean Arad şi al Centrului Cultural Judeţean Arad
 Marele Premiu pentru Proză „Liviu Rebreanu” 2007
 Premiul de excelenţă al C.J. Arad 2008
 Premiul pentru proză „Luceafărul” 2008
 Premiul OPERA OMNIA al Asociaţiei scriitorilor din Arad, 2009



CONFERINŢE, COLOCVII, SIMPOZIOANE:
În ţară:
Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Sinaia etc.
În străinătate: Ierusalim (1978), Ufa (Başchiria, Rusia – 1980), Taranto (Italia, l990), Ivry (Franţa, l99l), Zrenianin (Sârbia, 1991), Karditsa (Grecia, l992), Than (Franţa, l992), Beratzhausen (Germania,), l992, l994), Bekescsaba (Ungaria, l992), Berlin (l993), Heidelberg (l993), Bonn, (1993), Budapesta (l994, 2006, 2007), Copenhaga (l998), Ierusalim (l999), Kunming (China, 2000), Sarajevo (2000), Winden am See (Austria) (2001), Erfurt (2002), Leipzig (2004), Viena, (2006), Bratislava (2006), München (2009), Linz (2009)








VOLUME DE AUTOR:

1. MARTORUL, roman, Facla, Timişoara, l972, 275 p.
2. UCENICUL VRĂJITOR, proză scurtă, Cartea Românească, Bucureşti, l976, 2llp
3. PIETRELE, roman, Eminescu, Bucureşti, 1978, 275p.
4. ORELE ORAŞULUI ARAD (în colaborare), Eminescu, 1978, 246 p.
5. A TREIA ZI, Eminescu, roman, Bucureşti, 1980, 315 p.
6. SPITALUL, roman, Eminescu, Bucureşti, 198l, 310 p.
6b. SPITALUL, ed. II-a, Emia, Deva, 2004, 304 p., ISBN – 973- 8164-34-6
7. EFECTUL P., roman, Eminescu, Bucureşti, 1983, 310 p.
8. MAXIMELE MINIMELE, proză scurtă, Dacia, Cluj, 1984, 166 p.
9. CASTELUL ALBASTRU, proză scurtă, Dacia, Cluj, l986, 253 p.
10. OM ŞI LEGE, roman, Eminescu, 1987, 360 p.
11. CEI O SUTĂ – ANABASIS, roman, Facla, Timişoara, 1988, 374 p.
12. COCHILIA, roman, Forum, Bucureşti, 1992, 435 p, ISBN 973-9065-13-9
13. SIRENE, (în colaborare), Berlin, 1992, 154 p.
14. CEI O SUTĂ – ECCE HOMO, roman, Cartea Românească, Bucureşti, 1993, 435 p, ISBN 973-23-0272-0
15. PROCESUL – O dramă evreiască, roman, Helicon, Timişoara, 1996, 150 p, ISBN 973-574-200-4
15.b. PROCESUL - O dramă evreiască, ediţia a II-a, Hasefer, Bucureşti, 2006, 209 p, ISBN 973-630-098-6
16. CEI O SUTĂ – OUL DE AUR, roman, Allfa, Bucureşti, 1998, 504 p, ISBN 973-9293-86-7
17. PARANOIA SCHWARTZ, proză scurtă, Atlas Clussium, Cluj, 1999, 221 p, ISBN 973-555-212-4.
18. CEI O SUTĂ – MÂNA ALBĂ, roman, Allfa, Bucureşti, 2000, 554p. ISBN 973-9477-54-2
19. TEATRU (în colaborare), Eminescu, 2000, 506 p., ISBN 973-22-0823-6
20. POLITICA ŞI PRESA, Institutul European, Iaşi, 2001, 302p, ISBN 973-611-067-2
21.c, 152 p, ISBN 973-85824-0-7
22. PSIHOLOGIA TRANSVERSALĂ (Partea generală) – aspectele filosofiei comportamentului -, Şcoala vremii, Arad, 2003, 175 p, ISBN 973-85824-5-8
22.a. FILOSOFIA COMPORTAMENTULUI, ÎNTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIA TRANSVERSALĂ, Şcoala Vremii, Arad, 152 p, 2002 ISBN 973-85824-0-7
22.b. PSIHOLOGIA TRANSVERSALĂ, Partea generală, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2006, 202 p, ISBN 973-752-084-x; 972-973-752-084-5, ed. IV-a 2008, ed. V 2009,
22.c. ed. V-a 2009, 230 pg., ISBN 978-973-752-389-1
23. CEI O SUTĂ – VARA RECE, Uniunea Scriitorilor, Redacţia Publicaţiilor pentru străinătate “România”, Bucureşti, 2004, 305 p., ISBN – 973 – 8333- 22-9
24. FILOSOFIA LIMBAJULUI ÎN SPIRITUL PSIHOLOGIEI TRANSVERSALE, Paidea, Bucureşti, 2004, 180 p., ISBN 973 – 596 –251 –9
25. CEI O SUTĂ – AXA LUMII, 378 p. Polirom, Bucureşti, 2005 – ISBN 973-46/0004-4
26. LIMBAJUL OMULUI LIBER ŞI SĂNĂTOS în spiritul psihologiei transversale, 213 p. Emia, Deva, 2005, ISBN 973-8164-91-5
27. PSIHOLOGIA COPILULUI
a. (în colaborare cu Gabriela Kelemen şi Olga Moldovan), 198 p., Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2006, 198 p. ISBN (10) 973-752-104-8 (13) 978-973-752-104-0
b. (în colaborare cu Gabriela Kelemen şi Olga Moldovan), 2007, 236 p.
c. 2009, 277 p., ISBN 978-973-752-276-4.
28. CEI O SUTĂ – CULOARUL TEMPLIER, Curtea Veche, Bucureşti, 2008, 476 p., ISBN 978-973-669-533-9
29. EDITORIALUL, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, 2009, 310 p., ISBN 978 – 973 – 752 – 336 -5
30. FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI SPECIALE, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, 2009, 240 p. ISBN 978-973-752-363-1
In pregătire: 31. CEI O SUTĂ – SECRETUL FLORENŢA, Curtea Veche, Bucureşti, 2010.


APRECIERI CRITICE:
(SELECŢIE LA SELECŢIE)

1. AUTORI:
(Selectiv şi în ordinea aproximativă a apariţiilor)
S. Damian, Valeriu Cristea, Nicolae Ciobanu, Ion Marcoş, Dana Dumitriu, C. Stănescu, Valentin Taşcu, Mircea Popa, Marcel Popp-Corniş, Radu Mareş, Valentin F. Mihăescu, Lucian Alexiu, Sorin Titel, V. Chifor, Cornel Ungureanu, Alexandru Ruja, Ion Buduca, Mihai Coman, Vasile Andru, Viorel Ghiorghiţă, Arthur Silvestri, Florin Bănescu, Vasile Dan, Emil Manu, Marian Odangiu, Ion Holban, Mircea Mihăieş, Mircea Iorgulescu, Alex. Ştefănescu, Irina Petraş, Paul Dugneanu, Mirela Roznoveanu, Ion Arieşanu, Val Condurache, Mihail Fridmann (Moscova), Anton Ilica, Dan Petrescu, Tudor Dumitru Savu, Gabriel Rusu, Adrian Dinu Rachieru, Cornel Moraru, Mircea Vasilescu, Elisabeta Tudor Anton, Henry Zalis, Nicolae Prelipceanu, Gheorghe Glodeanu, Mircea Constantinescu, Mihai Sin, Mariana Lazăr, Horia Ungureanu, Gheorghe Mocuţa, Ujj Ianos, Laurenţiu Ulici, Valeriu Drumeş, Marian Popa, Sanda Cordoş, Eugen Simion, Doru Burlacu, Dumitru Micu, Mircea Zaciu, Dan Ciachir, Al. Horia, Roxandra Ivăncescu Albu, Lucian Ionică, A.I.Brumaru, Aureliu Goci, Ovidiu Pecican, Despina Neagoe, Ioan Lascu, Eugen Istudor, Zeno Magheţiu, Victor Neumann, Cristian Rad, Leon Sărăţeanu, Vitalie Ciobanu (Chişineu), Nicolae Manolescu, N. Mircu (Israel), G. Mosari (Israel), Boris Marian Mehr, Simion Bărbulescu, Daniel Ştefan Pocovnicu, Constantin Buiciuc, Radu Voinescu, Ada D. Cruceanu, Ion Zubaşcu, Ştefan Agopian, Marcel Tolcea, Marilena Fleşeriu, Dorin Murariu, Nicolae Oprea, Harold B. Segel (SUA) etc.





2. Citate:

„Gheorghe Schwartz reprezintă o mare promisiune a prozei tinere. El îndreptăţeşte speranţele, fiindcă e dotat cu o neobişnuită inteligenţă artistică şi a dovedit că ştie să folosească drumul realismului şi să descopere de la început marile resurse de adevăr şi dramatism ale romanului politic.” (S. Damian, Scânteia tineretului, 11 ianuarie 1974).

“Gheorghe Schwartz aparţine, de fapt, acelei familii de scriitori care, în căutarea materiei prime pentru literatura lor, nu recurg neapărat la propria lor biografie. Mai puţin obsedaţi de experienţa personală, convinşi că sunt capabili să inventeze situaţii şi personaje, ei au o neţărmurită încredere în imaginaţie, şi acest lucru se întâmplă fie că rămân în perimetrul literaturii realiste, fie că plonjează în plan fantastic, acolo unde în calea imaginaţiei lor dezlănţuite, nu se pun nici un fel de oprelişti.” (Sorin Titel, România literară, 5 august, 1976)

“Dincolo de deşteptăciunea prozatorului citit, cu lecturi la zi, care ştie să se folosească abil de procedeele mai noi ale naraţiei, sau ale antinaraţiei (deşteptăciune pe care autorul nici nu se gândeşte s-o ascundă) impresionează la Gheorghe Schwartz, în mai mare măsură decât la alţi colegi de generaţie practicând aproximativ aceeaşi formulă, talentul.” (Valeriu Cristea, România literară, 33/17 august, 1978)

“Dealtfel, întreg romanul este o mise en scene simbolică cu un comentariu textual sau subtextual (fin ironic) al naratorului, un joc complicat de oglinzi deformatoare. (…) Dar prozatorul are în acelaşi timp capacitatea individualizării, a portretului memorabil, fie el şi episodic.” (Marcel Pop-Corniş, Tribuna, 11 decembrie 1980)

“Gheorghe Schwartz şi-a ales o modalitate proprie a abordării romaneşti: romanele sale vor fi, înainte de orice, încercări de reconstituire a unei epoci şi a unui climat” (Mircea Mihăieş, Orizont, 21 mai 1981)

„Dens, profund original, romanul lui Gheorghe Schwartz, Spitalul, este, cred, cea mai interesantă şi surprinzătoare apariţie în proza anului literar 1981.” (Val. Condurache, Convorbiri literare, 11, noiembrie, 1981.)

“Esenţialmente sobru, tehnic, exact, Spitalul exclude superlativele, deşi le-ar merita. Dar mai însemnată este în spiritul scrisului amintit, prelungirea stării de gravitate a metaforei. În această idee, romanul lui Gheorghe Schwartz întreţine o profundă şi estetic susţinută notă meditativă de sorginte socio-istorică.” Valentin Taşcu, Steaua, 10/1981)

„În total, Efectul P este un roman de idei, o carte inteligentă şi profundă” (Cornel Moraru, Vatra, 9, 1983)

“Cred că sunt autori care au vocaţia schiţei şi cred că Gheorghe Schwartz este unul dintre aceştia. Harul brevilocvenţei, nu se câştigă prin exerciţiu, cu el te naşti. (…) Prozatorul imaginează spectacole sclipitoare, admirabile prin inteligenţă, vervă, spirit fantezist”. (Cornel Ungureanu, Orizont, 49/7 decembrie, 1984)

“În ciclul lugojan, Gheorghe Schwartz a scris istoria unei societăţi aflată în momentul crepusculului, distrusă de sistemul său birocratic care să fie în stare să opereze eficient şi repede, la nevoie, să fie capabil să facă pe baza unor instrucţiuni clare ca orice să se poată realiza şi totul să nu se poată realiza, castelul kafkian devenit muzeu.” (Ioan Holban, Profiluri epice contemporane, Cartea românească, 1987, pp.330-336)

“Scriitor inteligent, cu lecturi mereu proaspete, Gheorghe Schwartz foloseşte o seamă de procedee nu tocmai la îndemâna cititorului obişnuit. Cărţile lui pot deruta fie şi numai prin dezinvoltura cu care diverse trucuri, pe care literatura le-a vehiculat, sunt repuse în drepturi. Când alţi prozatori din aceeaşi generaţie scot cărţi mai cu încetinitorul, Schwartz ar fi capabil, credem, să publice chiar două (dacă nu mai multe) cărţi pe an. Ca să fiu în ton cu Maximele – Minimele, aş putea zice că, dacă s-ar organiza o probă de fond şi sprint, Schwartz ar fi, fără îndoială, un temut concurent şi candidat la un lo pe podium”. Alexandru Ruja, Parte din întreg, Editura de Vest, Timişoara, 1994, pp. 139-147)

“…Spitalul, cea mai bună carte a lui Gheorghe Schwartz şi titlu de referinţă pentru proza promoţiei (…). Romanul ţine mereu trează atenţia, prin tensiunea aşteptării a tot mai surprinzătoare evenimente şi impresionează prin radicalitatea utopiei ca şi prin abila introducere a similitudinilor cu istoria anilor patruzeci” (Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, Eminescu, 1995, pp. 344-347)

„Dacă rolul hussitismului rămâne încă de dovedit, iar acela al Romei, prin şcoala ardeleană ne duce mai degrabă spre latinitatea occidentală şi spre catolicism, prima importantă apropiere de Europa Centrală se produce tot în Ardeal, sub presiunea culturii germane (influenţă pe care doar Blaga o considera cea mai importantă dintre toate) sau maghiară. Scriitorii care au stat sub această zodie au fost Slavici, Coşbuc, Goga, A.C.Popovici, bătrânul Caragiale, tânărul Rebreanu şi în epoca noastră câţiva literaţi originari din Banat, precum Sorin Titel sau Gheorghe Schwartz.” (Nicolae Manolescu, România literară, 12-18 noiembrie 1997)

„Pentru Gheorghe Schwartz istoria se recompune din biografii de eroi nelăsaţi să depăşească stadiul de personaje secundare, oricât de aproape ar fi fost ei situaţi de buricul universului vremelnic. De aceea romanul său constituie o replică consistentă la romanul estetic al lui Milan Kundera, depăşind însă cu mult ambiţiile metafizice ale acestuia.” (Daniel Ştefan Pocovnicu, Convorbiri literare, august 1999)


“…trebuie să remarcăm erudiţia lui Gheorghe Schwartz, epocile (diferite) fiind descrise în autentica lor culoare, personajele reale (şi celebre) prinzând din nou viaţă, cele imaginare devenind credibile, dar, mai cu seamă, citind despre faptele petrecute în urmă cu sute şi mii de ani, de către pomeniţii eroi, ai impresia că eşti în faţa unui… roman de actualitate.” (Florin Bănescu, în “Muşchetarii câmpiei de vest”, pp. 73-97, Ivan Krasko, 2000)

“Scriitura sa se prezintă astăzi fără complexe provinciale, cu toate că, până la revoluţie, el nu a reuşit să penetreze nici măcar în redacţia unei reviste literare. Profesorul arădean avea numeroase contacte cu personalităţi de centru, dar o soartă implacabilă îl făcea să semene cu unele din umilele sale personaje, fiind în general ţinut la distanţă. Te izbeşte la acest om modestia amestecată cu un sentiment de resemnare teribilistă şi discursul său în doi peri care abia te introduc în universul ucenicului neascultător care scrie cărţi.” (Gheorghe Mocuţa, “Pe aceeaşi arcă”, Mirador, 2001, pp.105-113)

“Schwartz are meritul de a fi redat, cu mijloace bine dozate, volutele întregii afaceri, intrigile construite în jurul ei, scandalurile adiacente (procesele Zola şi Esterhazy) şi, mai ales, să transmită lectorului aceeaşi stare de încordată aşteptare a unui deznodământ mereu amânat, să-l facă părtaş la revolta şi deznădejdea trăită de cei ce au lat apărarea victimei”. (“Nu există un caz Dreyfus!”, în Vitalie Ciobanu, “Valsul pe eşafod”, ed. Cartier, Chişineu, 2001, pp. 110-116 şi Vitalie Ciobanu, Contrafort, nr. 5-6 (31-32), mai-iunie 1997)

”Gheorghe Schwartz, unul dintre cei mai importanţi scriitori de azi, de profesie psiholog, publică o carte foarte interesantă, Filosofia comportamentului (2002), la care a lucrat , adunând aici atât bibliografia de specialitate necesară, cât şi observaţiile asupra propriilor reacţii şi comportament: cu atât mai mult din cărţile de proză tipărită.” (…) “Filosofia comportamentului implică un alt fel de lectură a romanelor lui Gheorghe Schwartz, ele s-au citit şi fără acest <îndreptar>, locul lor în istoria prozei contemporane e unul bine stabilit, cartea psihologului datorând, poate, mai mult decât crede autorul însuşi personajelor din romane: în patruzeci de ani, Gheorghe Schwartz şi-a publicat proza şi a scris cartea - învăţăturile către Delfin – pe măsură ce ficţiunile i-au de-scris nuanţele vieţii înseşi. E, în fond, ceea ce specialiştii numesc geneză reciprocă: individul e replica celui şi, deopotrivă, conform faptului dovedit că literatura viaţa, personajul literar e adevărul cel mai adevărat al insului din (i)realitatea imediată.” (Ioan Holban, Istoria literaturii române, Portrete contemporane, vol. I, Priceps Edit, 2003, pp. 239-240)

“…Gheorghe Schwartz îşi continuă viziunea sa romanească aproape nebunească, dacă nu genială, departe de zgomotul şi lăcomia succeselor perisabile, într-o competiţie doar cu sine însuşi şi cu marile repere ale literaturii lumii. Dacă scrie în acelaşi ritm, în 10 – 15 ani îşi va finaliza proiectul şi cultura română se va îmbogăţi cu cea mai mare construcţie literară din întreaga sa istorie. Până la final, Gheorghe Schwartz nu mai are de acoperit cu vârful piramidei sale de cuvinte decât o mie de ani. Dar ce sunt o mie de ani pentru îndrăzneala şi anvergura demiurgică a unui asemenea constructor?” (Ion Zubaşcu, Istoria lumii într-o carte, România liberă, 19 mai 2005)

“Gheorghe Schwartz, proaspăt sexagenar, este ceea ce se numeşte un autor “pour les connaisseurs”. Deşi a debutat în urmă cu mai bine de 35 de ani, cărţile sale au fost distinse cu importante premii literare, iar cronicarii I-au fost mai totdeauna favorabili, este limpede că prozatorul nu a reuşit încă să-şi ocupe locul pe care îl merită în tabloul literaturii române de azi.” (…) În ultimii ani, prozatorul şi-a focalizat energiile literare în realizarea unui foarte ambiţios proiect romanesc, Cei O Sută. (…) Este inutil să vorbesc despre miza uriaşă a unui asemenea pariu literar. O astfel de carte presupune o familiarizare deplină cu istoria civilizaţiei, cu modul de viaţă al oamenilor dintr-o anumită perioadă, cu nivelul tehnologic, cu formele organizării statale şi cu ideile care circulau în urmă cu un mileniu. (…) Cel mai recent roman al lui Gheorghe Schwartz, Axa lumii” ne aduce anii de început ai Evului Mediu, în plină epocă postmodernă. Dar epopeea literară Cei O Sută se află abia la jumătate. Înainte, mult mai este. Minunata călătorie în timp a lui Gheorghe Schwartz va continua preţ de multe alte volume. Cu siguranţă, proza acestui scriitor ieşit din norme ne rezervă încă multe şi minunate surprize”. (Tudorel Urian, Ispita Evului Mediu, România Literară, 39, 5-11 octombrie 2005)

Vizualizări: 998

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Gheorghe Apetroae - Sibiu pe Martie 25, 2014 la 5:46pm

 Domnule  Gheorghe Schwartz, sunt în consens cu propunerea!... Impresionantă este activitatea dumneavoastră didactică şi literară!... Aprecieri deosebite şi felicitări!... Gheorghe Apetroae Sibiu

Comentariu publicat de Reteaua literara pe Septembrie 16, 2011 la 10:15pm
La mulţi ani cu sănătate, voie bună şi cât mai multe bucurii !:
Comentariu publicat de Ilovan,raul,nelutu pe Iunie 8, 2011 la 9:45pm
Aveti succes  !
Comentariu publicat de Domnita Frisan pe Februarie 14, 2011 la 6:33pm
Felicitari domnule Schwartz! Am citit articolul scris de Iulia Deleanu"LAURI PENTRU TIPOR" Premiul Academiei Romane pentru "Culoarul templier",de GHEORGHE SCHWARTZ .Succes si multa putere de munca!
Comentariu publicat de adrian ionita pe Februarie 11, 2010 la 8:06am
Thank you GS. O postare care invita la sinceritate. Si respect. Aici se nasc însa doua atitudini, (asa cum reiese din comentarii.) Pe de o parte sunt cei care "joaca cu cartile pe masa", pe de alta parte sunt cei care le palmeaza cum pot. Personal prefer atitudinea ta. De ce? Pentru ca traim într-o jungla virtuala. Pentru ca timpul este foarte pretios. Pentru ca interesele mele stau într-o nisa foarte strâmta. Pentru ca pierd energie si ma simt deturnat de câte ori intru în relatie sau dialog cu oameni care nu râd la aceleasi bancuri. Unii nu au CV. Fie pentru ca nu au pur si simplu ce sa scrie în el, daca ne referim la activitate literara, artistica sau publicatii, fie pentru faptul ca nu îi intereseaza un dialog bazat pe CV. Desi un semn de ireverenta, (în anumite circumstante) eu nu am nici macar un business card. Pentru ca nu simt nevoia sa ma prezint. Prefer sa las lumea sa ma descopere prin ceea ce scriu. Cu toate acestea, pe Reteaua Literara, am pus câteva informatii ce dau un indiciu asupra intereselor mele. Foarte important. Ma fereste de swingers, scato sau manele fansJ Cei defensivi, cei care evita, sau simt ca este inhibant, prea crud sau brutal sa ne punem “decoratiile” pe piept, au si ei rationamentul lor. Ei sunt aici sa converseze “uman”, sa împarta iubire, încurajare, sunt interesati în lectura, nu au pretentia ca sunt scriitori, nici macar nu scriu. Dar se simt, prin afinitati sau interes, parte a acestei colectivitati.
Reteaua Literara se bazeaza subliminal pe un concept piramidal asemanator în anumite privinte cu sistemul de vânzare al produselor Avon. Gelu Vlasin, cel care a înfiintat-o, are mii de prieteni, pe toti dintre noi. Apoi vin cei cu sute de prieteni sau cei care au unul sau doi prieteni. Simpatia si antipatia sunt facultative. Pe ce ne bazam în alegerea noastra decât pe informatiile din profil, sau o fotografie?
Daca toti am fi anonimi si ne-am prezenta blank doar prin ceea ce scriem, Reteaua Literara ar arata complet diferit. Orice mediu virtual are o doza de artificial si fals. Nu poate fi confundat cu viata reala. Un prieten virtual este un prieten virtual. Este o parte a imaginatiei noastre. Caderea în real poate fi de multe ori dezamagitoare. Asta îi sperie pe unii. Asta ma sperie si pe mine. Dar sunt aici pentru ca ma pasioneaza proza scurta. CV-ul tau ma ajuta sa iau decizii. Repede, eficient. Pentru ca respect atât timpul meu cât si al tau, pentru ca nu îmi place sa amestec merele cu perele. Ceea ce nu înseamna ca refuz hazardul. Mi s-a întâmplat odata sa merg sa cumpar lapte. Pe drum, un concurs de împrejurari m-a facut sa cumpar votca. Ajuns acasa mi-am dat seama ca între intentie si implementare este un drum plin de neprevazut si sugestibilitatea mea este una dintre slabiciunile mele. Apoi am citit un studiu care spunea ca cei sugestibili, firi vulnerabile si artistice, au un IQ care, în mod miraculos este mai mare decât acela al multor presedinti. A real relief.
Adrian Ionita
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Ianuarie 22, 2010 la 6:41pm
https://api.ning.com/files/hCccLXbexPC6VcipQXko7iZ6m*8Jbi48EAK4dZCTsse6e1wKlYQAb1cYwYenFi8sg-G1WMcEvw8LX8nWBYU85j02ti393AoW/Aniitineretiinoastreproletare.pdf
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Ianuarie 22, 2010 la 5:12pm
Iubesc literatii, artistii plastici, compozitorii, actorii...
Apartin stiintelor exacte, dar sunt aplecat si spre umanism. Sufletul meu are nevoie de sufletul celorlalti si toti traim in lume. (Calinescu)
Prof. Univ. Dr. Ing. Niţu Constantin
E-mail: nituco@yahoo.com; cnitu@geo.unibuc.ro
1. Date personale: născut la 2 octombrie 1941, în com. Stâlpeni, judeţul Argeş.
2. Starea civilă – căsătorit )nitu Viorica din Arad, profesoara de sport), un copil (Nitu Calin-Daniel, Brussels, Navteq)
3. Studii superioare – Şcoala Militară Superioară, Sibiu, 1962; Facultatea de Geodezie, Academia Tehnică Militară, Bucureşti, 1973.
4. Doctorat : Doctor în Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Teledetecţie, al Academiei Tehnice Militare, Bucureşti (1992);
Titlul tezei:Contribuţii privind realizarea unui pachet de programme pentru construcţia automatizată a hărţilor sub îndrumarea cerc. şt. pr. gradul I dr. Marton Gherasim; publicată sub titlul Pachet de programme pentru construcţia automatizată a hărţilor (Universitatea Militară, 1992).
5. Conducere de doctorat:
Conducător de doctorat în Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Teledetecţie, în Academia Tehnică Militară (din 1997), 17 doctoranzi, din care 2 au susţinut teza.
6. Locuri de muncă:
Institutul de Cercetare Ştiinţifică de Geodezie şi Topografie Militară – I.C.S.G.T.M. (M.Ap.N., 1973-1991), Academia Tehnică Militară din Bucureşti (M.Ap.N., 1991-1997), Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti (din 1997;http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html).
7.Grade didactice/ştiinţifice:
- cercetător ştiinţific (1973 - 1978);
- cercetător ştiinţific principal gradul III (1978 - 1986);
- cercetător ştiinţific principal gradul II (1986-1988);
- cercetător ştiinţific principal gradul I (1988-1992),
- profesor universitar (din 1993).
8. Domenii de cercetare:
Sisteme informatice geografice (studii de fezabilitate, proiectare, implementare, expertizare), Cartografie computerizată (construcţia hărţilor asistată de calculator, cartografie folosind web sau telecartografie, servicii bazate pe localuizare - LBS), Cartografie matematică (reprezentarea sferei terestre şi a elipsoidului terestru, proiecţii cartografice), Fotogrammetrie digitală şi Teledetecţie, Geodezie (reţele geodezice de triangulaţie şi trilateraţie, reţele de nivelment, reţele gravimetrice, datumul geodezic, sisteme de poziţionare globală – GPS, determinări ale geoidului).
9. Functii administrative:
- Ofiţer într-o Mare Unitate în M.Ap.N. (1962-1968);
- Şef al laboratorului de cercetare de cartografie digitală , fotogrammetrie şi teledetecţie, M.Ap.N. (1987-1991);
- Şef al Catedrei de Geodezie din Academia Tehnică Militară din Bucureşti (1992-1993);
- Decan al Facultăţii de Geniu, Geodezie şi Construcţii, din Academia Tehnică Militară din Bucureşti (între 1993-1997, general de brigadă).
10. Funcţii ştiinţifice:
- Şef al laboratorului de cercetare de cartografie digitală , fotogrammetrie şi teledetecţie, M.Ap.N. (1987-1992);
- Membru al Consiliului Ştiinţific al I.C.S.G.T.M. (1976-2001), secretar al Consiliului Ştiinţific al I.C.S.G.T.M. (1977-1985), vicepreşedinte al Consiliului Ştiinţific al I.C.S.G.T.M. (1985-1991);
- Membru în Senatul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti (1992-1997);
- Preşedinte al Asociaţiei Române de Cartografie (din 1997);
- Expert evaluator al CNCSIS, din Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru cercetarea din învăţământul superior în comisiile 2 (din 1996) şi 4 (din 2002);
- Expert autorizat în geodezie, fotogrammetrie, cartografie şi cadastru;
- Preşedinte al Comisiei a IV-a a Societăţii Române de Fotogrammetrie şi Teledetecţie (1990-2004);
- Membru al Consiliului Ştiinţific al Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, actuala Agenţie Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – ANCPI (1997-2000);
- Membru al Comisiei naţionale de atestare a persoanelor fizice şi juridice pentru expertiză în domeniul geodeziei, cartografiei, fotogrammwetriei, teledetecţiei şi cadastrului, de pe lângă ANCPI (2001-2005);
- Membru în colectivele de redacţie ale publicaţiilor „Revista de Geodezie” (1992-2000), „Buletin Fotogrammetric şi de teledetecţie” (1992-2006), „Buletinul Academiei Tehnice Militare” (1992-1998);
- Membru al organizaţiei AFCEEA International (din anul 1998).
11.Premii şi distincţii (ştiinţifice):
- Diplome de Onoare şi excelenţă şi medalii ale: Asociaţiei Române de Cartografie (1996), Direcţiei Topografice Militare (1999), Academiei Tehnice Militare (2002);
- Medalia Institutului Militar Superior de Geniu din Anger, Franţa (1996);
- Medalia Institutului Militar Superior „A. Volov”, Şumen, Bulgaria (1994).
12. Discipline predate din anul 2000:
Cursuri:
Sisteme informaţionale geografice; Cartografie computerizată; Sisteme informatice geografice; Informatică geografică; Geoinformatică; Baze de date geografice; Modelarea numerică altitudinală (modelarea digitală a reliefului); Învăţarea asistată de calculator; Geodezie.
13. Publicaţii: peste 100 de publicatii (cursuri universitare, caiete de lucrari practice, dictionare, lucrari în volum, harti, articole stiintifice publicate în tara si în strainatate, articole de informare stiintifica).
14. Proiecte de cercetare stiintifica:
Participarea, în calitate de membru al echipei de cercetare, responsabil de temă şi director de proiect, la peste 70 proiecte de cercetare finanţate de Ministerul Apărării Naţionale, Direcţia Topografică Militară, Academia R.S.R., C.N.F.I.S., C.N.S.T., Centrul de Calcul Minier Cluj-Napoca, Centrul de Calcul Minier Petroşani, I.C.P.A., I.G.F.C.O.T., I.S.C.I.F., I.S.P.I.F, M.E.I., Ministerul Agriculturii (în perioada 1974 - 2006).
15. Lista lucrarilor publicate (numai cursuri universitare si lucrari în volum):
1. Niţu, C., (1976). Algoritmi şi programe pentru executarea calculelor topografice. Editura D.T.M., 80 pagini.
2. Niţu, C., (1977). Instrucţiuni de folosire a pachetului de programe de prelucrare a datelor geometrice PDG. Editura D.T.M., 64 pagini.
3. Anculete G., Niţu, C., (1980). Folosirea fotogramelor aeriene. Editura Militară, 64 pagini.
4. Niţu, C., (1992). Pachet de programe pentru construnţia automatizată a hărţilor, Academia de Înalte Studii Militare, 72 de pagini.
5. Niţu, C., (1992). Tolerances in digital mapping. XVII International Congress for photogrammetry and remote sensing, Washington DC. In: International archives of photogrammetry and remote sensing, volume XXIX, part B4, 1061-1067, Washington DC.
6. Ştaş, I., Niţu, C. ş.a. (1994). 45 de ani de învăţământ politehnic militar. A.T.M., Bucureşti, 48 pagini.
7. Niţu, C., (1993). Dicţionar tehnic ruso-român. A.T.M., Bucureşti, (în colaborare, partea de geodezie, 20 pagini).
8. Niţu, C., (1995). Errors and tolerances in the mapping, photogrammetry, RS and GIS integration. In: Proceedings of ICA World Conference, Barcelona. Vol. II, 493-501, ISBN 84-393-3583-0.
9. Niţu, C., (1996). Errors and tolerances in digital mapping.. In: International archives of photogrammetry and remote sensing, volume XXIX, part B4, 921-929, XVIII ISPRS Congress, 12-18 July, Vienna, Austria.
10. Niţu, C., (1995). Cartografie matematică. A.T.M., 224 pagini.
11. Niţu, C., (1996). Culegerea datelor cartografice prin digitizare. Revista Terra IV, cu lucrările simpozionului internaţional "Lucrări de interes planetar integrate sinergetic de geodezie si geofizică", 57-65, Bucureşti.
12. Niţu, C., (1997). Dicţionar ruso-român-englez de geodezie, cartografie, fotogrammetrie şi teledetecţie. A.T.M., Bucureşti, 360 pagini.
13. Niţu, C., (1997). Cartographic data capture by digitization. In: Proceedings of World Cartographic Conference, Stockholm, Vol. IV, 1790-1797, ISBN 91-630-5536-8.
14. Niţu, C., Niţu, C.D., Tudose, C., Vişan, M.C., (2002). Sisteme informaţionale geografice şi cartografie computerizată, Universitatea din Bucureşti, 278 pagini ,ISBN: 973-575-650-1.
15. Niţu, C., (2003). Computer assisted learning in the GIS field. The 30th Imternational Scientific Conference of the Military Technical Academy Modern technologies in the 21th Century>>, Bucureşti, 6-7 noiembrie 2003, 13, 52-57, ISBN 973-640-012-3.
16. Niţu, C., (2003). Sisteme informaţionale geografice, Editura Centrului de Învăţământ la distanţă CREDIS, Universitatea din Bucureşti, 50 de pagini, ISBN: 973-7701-91-7 (reeditare ăn 2004).
17. Niţu, C., (2003). Informatică, Editura Centrului de Învăţământ la distanţă CREDIS, Universitatea din Bucureşti, 100 de pagini, ISBN: 973-7701-18-6.
18. Niţu, C., (2003). Dynamic cgeographic analysis. The 30th Imternational Scientific Conference of the Military Technical Academy Modern technologies in the 21th Century>>, Bucureşti, 6-7 noiembrie 2003, 13, Bucureşti, 6-7 noiembrie 2003, 58-64, ISBN 973-640-012-3.
19. Niţu, C., (2003). E-Learening în domeniul sistemelor informaţionale geografice. Lucrarile Conferintei Nationale E-Learning, Educatie si Internet, Universitatea din Bucureşti, 3-5 iulie 2003, 69-74, ISBN 973-7701-14-3.
20. Niţu, C., (2003). Hărţile digitale în e-Learning. Lucrarile Conferintei Nationale E-Learning, Educatie si Internet, Universitatea din Bucureşti, 3-5 iulie 2003, 75-80, ISBN 973-7701-14-3.
21. Niţu, C., (2005). Geoinformatică. Editura Centrului de Învăţământ la distanţă CREDIS, Universitatea din Bucureşti, 104 pagini, ISBN: 973-734-039-6.
22. Niţu, C., (2005). Computer assisted learning in Cartography and GIS fields.XXII International Cartographic Conference (ICC2005) A Coruña, Spain, 11-16 July 2005 Hosted by: The International Cartographic Association (ICA-ACI) ISBN: 0-958-46093-0.
23. Niţu, C., (2005). The Geography and the Internet. The 31th Imternational Scientific Conference of the Military Technical Academy Modern technologies in the 21th Century>>, Bucureşti, 3-4 November 2005, 13, 31-37, Bucureşti, ISBN: 973-640-074-3.
etc.
Comentariu publicat de Ada-Marlen pe Ianuarie 20, 2010 la 10:51am
Stimata doamna Ardelean, ati postat pe internet numele si datele dumneavoastra de contact in intregime si acum acestea sunt dispunibile oricarui om care va cauta pe google. Riscati mult spam, apeluri nedorite si de ce nu chiar jafuri. Nu e recomandat ca datele dumneavoastra de contact personale sa fie atat de usor de gasit pe internet. Ganditi-va bine daca aceste date chiar sunt necesare colegilor din Reteaua Literara.
Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Ianuarie 19, 2010 la 10:45pm
Eu sunt un scriitor de ocazie, care am editat o carte pentru a proteja mai multe idei originale din domenii diferite: genetică, management, religie, analiză literară, bio-magnetism, psihologie, filozofie, sociologie, electronică, medicină.
Nu am un curriculum vitae pregătit, asemănător celor care au postat înainte, deoarece din 1992 sunt propriul meu stăpân (poate greşesc, deoarece sunt căsătorit şi nu mai suntem în evul mediu) şi nu am fost interesat să-mi fac reclamă , aşa încât redau o scurtă prezentare făcută în prima mea carte "Scurtă istorie a creaţiei omului - De la Adam la Judecata de Apoi".
Eu sunt Alexandru Boris Cosciug; m-am născut la 23 iulie 1950, 0H45M, în comuna Stâlpeni Argeş, dintr-o mamă originară din Muscel, Maria Chioncel, şi un tată originar din Basarabia, Boris Coşciug. Ne-am mutat la Ştefăneşti, unde eu şi fratele meu mai mare, Petre, am absolvit şcoala primară şi apoi liceul Brătianu, din Piteşti.
Poate ca o predestinare, deoarece trasabilitatea mea a fost modificată de sfatul dat de dirigintele meu din liceu, profesorul de matematică Eduard Minasian, de a-mi alege o meserie mai subtilă, dar pe care nu am practicat-o niciodată la modul specific, am absolvit în 1975 secţia de comunicaţii spaţiale a facultăţii de electronică şi telecomunicaţii, unde am avut ca maeştrii nişte monştrii sacrii ai şcolii româneşti de teorie a transmiterii informaţiei: Gheorghe Cartianu, Edmond Nicolau, Alexandru Spătaru, Gheorghe Rulea, Mihai Drăgănescu şi alţii. Nu am fost un geniu şi nu sunt nici acum, dar dacă urmaşii mei vor respecta procedura divină de producere a geniilor, cu siguranţă va ieşi unul din neamul nostru.
Eu am muncit conştiincios, participând la construirea “gloriosului” comunism, fără să gândesc sau să sper că voi scăpa vreodată de el. Am schimbat vreo 7 locuri de muncă: industrie, proiectare, sănătate, prestări servicii electrice, construcţii-montaj şi exploatare centrale electrice de foarte mare importanţă la Porţile de Fier, Halânga, Curtea de Argeş şi Cernavodă. Am devenit propriul meu stăpân în 1993 când am părăsit şantierul Centralei Nucleare de la Cernavodă şi am pornit singuratec pe drumul întortocheat al capitalismului românesc.
Am participat continu la tot felul de stagii de pregătire şi conferinţe şi am achiziţionat tot felul de cărţi specifice pregătirii mele, cu scopul de a mă informa profesional, fără a gândi că mă voi apuca de scris despre un domeniu complet nou mie. M-am auto-caracterizat astral ca fiind un “vagabond, rebel şi norocos”, datorită unui trigon perfect marcat de Lună, Uranus şi Jupiter. Vagabond şi rebel am fost. Nu în muncă şi nici în viaţă, ci în gând. Dar norocul nu a surâs încă. Sau poate a surâs, dar nu-mi dau eu seama, căci sunt un om bogat: am o soţie atipică modei practicate de oamenii de afaceri ai zilelor noastre, care provine din tradiţia familiilor creştine româneşti, şi trei copii. Nu mă pot plânge, dar nici nu mă pot lăuda cu vreo mare realizare şi, deşi sunt adeptul atitudinii “nu îmi pare rău de timpul cea trecut, el mi-a dat ce n-am avut”, exprimat artistic de formaţia Iris şi la care eu adaug “...şi ce am meritat”, singurul regret este al neimplicării mele în educaţia celor trei copii, aşa cum ar fi trebuit, la momentele la care ar fi trebuit. Dar Dumnezeu a fost bun şi îngăduitor cu mine oferindu-le o educaţie ce i-a ferit de ispitele vremurilor moderne şi i-a îndrumat către calea înţelepciunii prin ştiinţă. Primul copil, Alexandru Cătălin, a fost educat de mama lui, după separarea noastră produsă în 1983, iar ceilalţi doi, Maria Cristina şi George Valeriu, au beneficiat de educaţia sănătoasă a bunicei din partea mamei lor, atâta vreme cât aceasta a trăit şi cât a fost necesar şi suficient pentru a-i direcţiona pe traseul cel bun.
Redăm pe scurt aceste aparente fantezii originale lansate de noi:
1. Am descoperit bio-GPS-ul corpului uman vizibil, un corespondent biologic translator al sufletului invizibil, care este capabil sǎ proceseze raţional informaţia universală nevăzută printr-o metodă asemănătoare celei folosită de om la comunicaţiile spaţiale, dar pe o frecvenţă superioară frecvenţei luminii.
2. Am încadrat ştiinţa în rândul credinţelor sau religiilor, motivând faptul că este obţinută prin inspiraţie, metodă pe care noi am numit-o big-bang informaţional sau extaz ştiinţific şi am comparat-o cu revelaţiile, aceasta fiind diferită de extazul ocult sau artistic, deoarece omul rămâne în limitele raţionalului. Omul înţelept a fost probabil singurul căruia Dumnezeu i-a permis accesul la Duhul Sfânt, dar acum i se permite doar sub forma unor eşantioane foarte precise şi din ce în ce mai mici.
3. Am emis conceptul de triunghi al deciziei umane bazat pe buna credinţă – buna raţiune – bun simţ, triunghiul CQ-IQ-EQ, adăugând, IQ-ului şi EQ-ului uman demonstrate ştiinţific, “nebunia” încrederii în “Cineva”, CQ, propovăduită de religii şi susţinută ştiinţific de managementul cunoaşterii şi calităţii totale, pentru a crea calitativ.
4. Am definit scopul divin al creaţiei ca fiind naşterea unei fiinţe divine de forma unui laser sferic, al cărui nucleu genetic este sufletul omului Dumnezeu, Iisus Hristos, şi ale cărui raze sunt sufletele oamenilor conformi şi acceptaţi de nucleu.
5. Ne-am exprimat optimismul nostru apocaliptic, definind conceptul de delegare a responsabilităţii divine către omul înţelept, la finalul căruia omul va realiza negocierea marilor religii cu ştiinţa pentru a ajunge la adevărul suprem.
6. Am introdus un nou concept de conducere a oricărui proces de transformare, managementul sferic, copiat de la sistemele biologice, care va înlocui curând managementul piramidal practicat în prezent de om în activităţile lui.
7. Am lansat un apel pentru a analiza şi interpreta ştiinţific opera lui Eminescu, în vederea aducerii argumentelor necesare atribuirii titlului - “un mare poet profet al omenirii”.
8. Am definit diavolul ca fiind format din fluxul neconformităţilor umane spirituale, dezvoltate prin selecţia naturală, pe care le exploatează şi le încurajează omul rău, deoarece omul bun nu are încă fermitatea necesară şi suficientă pentru a-l identifica ştiinţific, a-l izola şi a distruge rădăcina cauzei, scopului sau credinţei lui, câştigul fără muncă. Până la sfârşitul mileniului III, omul bun va ajunge, prin înţelepciune, să separe binele de rău şi să facă dreptatea adevărată pe pământ, asemeni programului informaţional stabilit de Dumnezeu.
9. Am definit că ultimul război mondial va fi de factură informaţională şi se va desfăşura individual în sufletul fiecărui om, în funcţie de baza de date pe care acesta o accesează sau de care se lasă accesat şi în care crede.
10. Am redefinit într-un mod original zece posibile teorii: inducţia cuvântului, creaţia evoluţionistă a omului, intercomunicarea liberă a elementelor vii, info-războiul, scopul divin, sufletul uman, personalizarea omului, managementul sferic, existenţa diavolului şi creaţia prin informare sau info-creaţia.
Comentariu publicat de Liliana Ardelean pe Ianuarie 19, 2010 la 10:46am
CURRICULUM VITAE

LILIANA ARDELEAN

ADRESA: Acasă: Str. C. Brediceanu nr. 25 Timişoara, cod.300012.,România
Facultate: Universitatea de Medicină şi Farmacie “ Victor Babeş” Timişoara, B-dul Eftimie Murgu nr. 2, Timişoara, România.

PUNCTE DE CONTACT: 1. Facultate: -telefon. 004(0)- 256-293389
-fax. 004(0)- 256-490626
-e-mail. rectorat@umft.ro

2. Acasă: -telefon. 004(0)-256-220492
-mobil. 0722719486


Data naşterii: 25 mai 1946
Locul naşterii: Remetea Mare, Timiş, România

Copii: Un copil, medic de medicină dentară. Doctor în medicină. Profesor universitar.
Profesie: profesor de limba şi literatura română.
Poziţie actuală: Şefa de cabinet a rectorului de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara, România.
Funcţii: -Director al Departamentului pentru Limba Română la Editura Globusz Publishing. Adresa electronică: www.globusz.com. (de accesat Romanian, rubricile: Despre noi şi Autori contemporani.)
-Membru al Uniunii Scriitorilor din România, iunie, 2009.

Educaţie: Absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia de Limba şi Literatura Romînă, promoţia 1969, Universitatea din Timişoara, România.
Activitate profesională:
-Profesor de liceu în Timişoara, 1970-1975
-Asistent universitar, Universitatea din Timişoara, catedra de limba română, 1975-1983
-Secretar şef de facultate, Facultatea de Medicină, Timişoara, 1983-1988
-Şef cabinet Rector, 1988-2005

Activitate ştiinţifică:

I. Lucrări ştiinţifice de specialitate. Comunicate:
1. Liliana Ardelean, Probleme legate de ortografie în predarea limbii române ca limbă străină, Sesiunea jubiliară de comunicări a cadrelor didactice, Facultatea de Filologie nov. 1976, Timişoara, .
2. Liliana Ardelean, Principii de alcătuire a unor exerciţii funcţionale în predarea limbii române, Sesiunea de comunicări folosirea mijloacelor audiovizuale în predarea limbilor moderne, mai 1976, Timişoara
3. Liliana Ardelean, Valori lexico-semantice ale prefixării cu ne, nov.,1977,Timişoara, Sesiune Naţională de Sintaxă şi vocabular.
4. Liliana Ardelean, Perioada Orală, nov 1977, Catedra de Limba Română, Univ. Timişoara.
5.Liliana Ardelean, Productivitatea sufixului neologic -iv pe teren romînesc, Sesiunea de comunicări ştiinţifice comune a cadrelor didactice şi a studenţilor, mai,1977, Timişoara.
6. Liliana Ardelean, Conversaţia minimală, Sesiune ştiinţifică Naţională, Timişoara, aprilie1978
7.Liliana Ardelean, Formarea deprinderilor de rostire, Sesiunea comună de comunicări ştiinţifice a cadrelor didactice şi a studenţilor, mai,1978, Timişoara
8.Liliana Ardelean, Prezentarea vol. Ch. Fries, Teaching and Learning English as a Foreign Language, The Universitz of Michigan Press, 1973, februarie, 1979, Catedra de Limba Română, Univ. Timişoara.
9. Liliana Ardelean, Alternanţe fonetice la grupul nominal, martie 1979, Catedra de Limba Română, Univ. Timişoara
10. Liliana Ardelean, Modalităţi de realizare a perioadei orale; introducerea şi înţelegerea noilor structuri gramaticale prin logica demonstrativă de conjunctură situaţională, Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice, mai, 1980 Timişoara

II. Lucrări ştiinţifice, publicate în volume de specialitate:
1. Liliana Ardelean, Sugestii pentru alcătuirea exerciţiilor funcţionale, (în) vol. Aspecte metodice ale predării limbii romîne la Anul Pregătitor, Timişoara, 1977.
2. Liliana Ardelean, Despre topica ascendentă şi variabilitatea adjectivelor în limba română actuală (în) rev. A.U.T. nr XVI,1978
3. Liliana Ardelean, recenzie la vol. Letiţia Pintea, Învăţământul formativ prin procedee logico-matematice, cu referiri speciale la grematică, E.D.P., 1976 (în) rev. Orizont, dec. 1976.
4. Liliana Ardelean, recenzie la vol. Silviu Constantinescu, Exerciţii şi analize gramaticale, E.D.P., 1976, (în) rev. Orizont, martie 1977.
5. Liliana Ardelean, Etapizarea în sistemul de predare învăţare a limbilor străine, cu referire specială la limba română, (în) vol. Predarea limbii române la studenţii străini,II, Retrografia Universităţii din Craiova, 1978.
6. Liliana Ardelean, Despre topica ascendentă, (în) rev. A.U.T., nr.XVI, 1978
7. Liliana Ardelean, Despre etimologia populară, (în) rev. Limba şi literatura română, nr.1 1981.
8. Liliana Ardelean, Contribuţii la derivarea cu sufixul -iv (în) rev. A.U.T. nr. XVIII,1980.
9. Liliana Ardelean, Textul ca suport în procesul de predare-învăţare, (în) vol. Buletinul ştiinţific al facultăţii de Învăţămînt Pedagogic, Piteşti, nr. 2, 1981.
10. Liliana Ardelean, Rolul semanticii în predarea lexicului la studenţii străini, în rev.Limba şi literatura romînă, nr. 4, 1981.
11. Liliana Ardelean, Formarea deprinderii de fluenţă în perioada orală,(în) rev. FORUM, nr. 10,1981.


III. Cărţi şi cursuri de specialitate:

1.Liliana Ardelean, Caiet de exerciţii funcţionale, Tipografia Universităţii din Timişoara, 1976.
2.V.Şerban, Liliana Ardelean, Predarea limbii române la cursul intensiv pentru străini – Îndrumări metodice - , Tipografia Universităţii din Timişoara, 1978.
3.Vasile Şerban, Liliana Ardelean, Metodica predării limbii române, curs intensiv pentru străini, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
4. V. Şerban, Ivan Evseev, Vocabularul românesc contemporan, schiţă de sistem, Ed. Facla, Timişoara, 1978, Liliana Ardelean, cap. Indice alfabetic.


IV. Publicistică (reportaje, interviuri, cronică literară))

1.Liliana Ardelean, Vacanţa pe şantier, cotidianul Szabad Szó, 13 aprilie,1973
2.Liliana Ardelean, Poetul se prezintă, cotid. Szabad Szó, 22 aprilie, 1973
3. Liliana Ardelean, Reportaje pentru protejarea naturii, cotid. Szabad Szó, 19 oct. 1974
4.Liliana Ardelean, La porţile culturii active, rev. Orizont, 22 nov.1974,nr.47(351)
5.Liliana Ardelean, Atenţionare amară, cotid, Szabad Szó, 12 dec. 1974
6.Liliana Ardelean, Să nu devină nepunctualitatea o obişnuinţă, cotid Szabad Szó, 30 ian. 1975.
7.Liliana Ardelean, Fără jumătăţi de măsură, rev Orizont, 21 febr.1975,nr.8 (364)
8. Liliana Ardelean, Să votăm cu inima curată, cotid. Szabad Szó, 4 martie 1975
9.Liliana Ardelean, Permanenţa pasiunilor, rev. Orizont, 7 martie, 1975, nr. 10 (366)
10.Liliana Ardelean, Solie de aur, rev. Orizont, 28 martie, 1975, nr.13 (369)
11.Liliana Ardelean, Repetiţie recunoscută, spectacol-examen reuşit, cotid. Szabad Szó, 4 aprilie, 1075
12.Liliana Ardelean, În sfârşit, iată Timişoara!, rev. Orizont,11 aprilie, 1975, nr.15 (371)
13.Liliana Ardelean, Azi şi “fantasmele” viitorului. rev. Orizont, 16 mai 1975, nr. 20 (376)
14. Liliana Ardelean, Dupămasa actorilor, cotid. Szabad Szó, 29 mai, 1975
15.Liliana Ardelean, Sfârşit de săptămână culturală reuşit, la Buziaş, cot. Szabad Szó, 3 iunie, 1975.
16.Liliana Ardelean, Club-deocamdată pentru folosinţă internă, cot. Szabad Szó, 4 iunie,1975.
17.Liliana Adelean, “Deseniştii” şi lumea copiilor. Rev. Orizont,11 iulie,1975, nr.28 (384)
18. Liliana Ardelean, Să te contopeşti cu viaţa uzinei, cotid. Szabad Szó, 26 iulie, 1975
19.Liliana Ardelean, Arta amatoare, rev. Orizont, 15 aug.1975, nr. 33 (389)
20.Liliana Ardelean, Trecere în revistă, rev. Orizont, 12 aug 1976, nr. 32 (442)
21.Liliana Ardelean, Contribuţie activă şi creativă, cotid. Szabad Szó, 19 nov. 1976





V. Emisiuni la postul de radio Timişoara, emisiunea de limbă romînă contemporană “Dulce ca mierea” . Prezintă Liliana Ardelean

1.Formarea cazului genitiv, singular la substantivele feminine, sept, 1978
2. Folosirea corectă a articolului genitival, nov. 1978
3. Dublete în limbă, martie 1979
4. Accentul în limbă, mai 1979
5. Paronimie în limba română, mai 1979
6. Etimologia populară, septembrie,1979.
7.Din nou despre etimologia populară, octombrie 1979


VI.Proză scurtă publicată în reviste literare.
1.Liliana Ardelean, rubrica Portofoliu, Cartea celor două vârste, (în) Paralela 45, Supliment de cultură, literatură şi artă al ziarului Renaştera Bănăţeană, nr.4286, 2 martie, 2004.
2. Liliana Ardelean, rubrica Remember Călător prin infernul fericit, (în) Paralela 45, idem, nr.4316, 6 aprilie, 2004.
3. Liliana Ardelean, Un sătuc uitat de lume, (în) revista Orizont, nr. 4, (1459), 19 aprilie, 2004.
4. Liliana Ardelean, rubrica Punct şi de la capăt, Vremea nu s-a uitat peste umăr, (în) Paralela 45, supliment de cultură, literatură şi artă al ziarului Renaşterea Bănăţeană, nr.4339, 4 mai 2004.
5. Liliana Ardelean, rubrica Poveşti adevărate, Niculăiţă Minciună, (în) Paralela 45, idem, 4363, 1 iunie, 2004.
6. Liliana Ardelean, rubrica Insemnări, Sticlire de speranţă, (în) Paralela 45, idem, nr.4447, 7 sept.2004.
7. Liliana Ardelean, rubrica Semnul de carte, Visul ultimei ursitoare, * Cartea cu acelaşi nume, se află sub tipar la Editura Mirton, (în) Paralela 45, idem, nr.4495, 2 nov. 2004.
8. Liliana Ardelean, rubrica Însemnări de călătorie, Baloane de săpun, (în) Paralela 45, idem,4546, 4 ian. 2005.
9. Liliana Ardelean, rubrica Înemnări, Vreme trece, vreme vine, (în) Paralela 45, idem, nr.4624, 5 aprilie 2005.
10. Liliana Ardelean, rubrica Însemnări, Milostenia sufletului, (în) Paralela 45, idem, nr.4647, 3 mai, 2005.
11. Liliana Ardelean, rubrica Însemnari de calatorie, Copie la indigo,(în) Paralala 45, idem, nr. 4755, 6 sept. 2005.
12. Liliana Ardelean, rubrica Opinia cititorului, Poveste de Crăciun (în) Publi Tim, Anul XVI,nr.794, 10-16 dec.2005.
13. Liliana Ardelean, pagina Opinii, Oameni pentru oameni (în) Publi Tim, Anul XVII, nr.800, 28 ianuarie-3 februarie 2006.
14. Liliana Ardelean, pagina Opinii, Nu dezemăgiţi copiii în Publi Tim, Anul XVII, nr.807, 18-24 martie 2006.
15.Liliana Ardelean,”Cora”, fragment din romanul Vieţile Sufletului, în Orient Latin, revistă trimestrială de literatură şi artă, Timişoara, an XIII, 1(48)/2006, p18-19.
16. Liliana Ardelean, Tristeţile lui Moş Crăciun (în) Coloana Infinitului, revistă de cultură, editată de Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timişoara, anul IX, vol.IV (nr.59), 2006 Timişoara, p.61-63.
17. Liliana Ardelean, Jurnalul unei doamne, Anul 1918 (în)Coloana Infinitului, revistă de cultură, editată de Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timiţoara, anul X, nr 63 (octombrie-decembrie) 2007, p.27-29.
18. Liliana Ardelean, Zile de altădată (1), fragment de roman, în Banat, anul VI. Nr.2 (62), februarie. 2009, Lugoj, p. 10
19. Liliana Ardelean, Zile de altădată (2), fragment de roman, în Banat, anul VI, nr.3 (63,martie, 2009, Lugoj, p. 19.
20.Liliana Ardelean, Zile de altădată (3), fragmentb de roman, în Banat, anul VI,nr.4(64), aprolie, 2009, Lugoj, p.17
21. Liliana Ardelean, Zile de altădată, (4), fragment de roman, în Banat, anul VI, nr. 5(65), mai 2009, Lugoj, p.16
22. Liliana Ardelean, Zile de altădată, (5), fragment de roman, în Banat, anul VI, nr. 6 (nr.66), iunie, 2009, Lugoj, p.22
23. Liliana Ardelean, vol. Cartea celor două vârste , (1) cap. Stele, ţăndări, în Banat, anulVI. Nr. 8 (68), august, 2009, Lugoj, p.9
24. Liliana Ardelean, vol. Cartea celor două vârste, (2) fragment, în Banat, anul VI, nr.9(69), septembrie, 2009, Lugoj, p.21
25. Liliana Ardelean, vol. Cartea celor două vârste, (3) ftagment, în Banat, anul VI, Nr. 10 (70), octombrie, 2009, Lugoj, p.19
26. Liliana Ardelean, În ajunul Crăciunului, vol În ajunul Crăciunului, ed. On line Globusy, 2009, în Banat, anul VI, Nr.11 (71), noiembrie, 209, Lugoj, p. 10








VII.Volume de proză

1.Liliana Ardelean, Cartea celor două vârste, ed. Mirton, Timişoara, 2003. Poeme lirice în proză. Ediţie bilingvă, româno-germană, cu grafică interioară originală realizată de plasticiana Ioana Banciu. Lansarea în 28 mai, 2003.
2. Liliana Ardelean, Visul ultimei ursitoare, ed. Mirton, Timişoara, 2004. Roman. Lansarea în 24 nov. 2004.
3. Liliana Ardelean, Vieţile sufletului, ed. Eubeea, Timişoara, 2006. Roman. Lansarea în 25 mai 2006.
4.. Liliana Ardelean, Stele în infern, ed. Brumar, Timisoara,2007, Roman, Lansarea în 24 ianuarie, 2008

5.Liliana Ardelean, Visul ultimei ursitoare, ed.Globusz Publishing, Bibliotecă electronică g., 2007, februarie, adresa electronică: www.globusz.com
6.Liliana Ardelean, Vieţile sufletului, ed. Globusz Publishing, Bibliotecă electronică g., 2007, februarie, adresa electonică: www.globusz.com
7.Liliana Ardelean, Cartea celor două vârste, ed. Globusz Publishing, Bibliotecă electronică g., 2007, octombrie, adresa electronică: www.globusz.com
8.Liliana Ardelean, Stele în infern, ed. Globusz Publishing, Bibliotecă electronică g., 2009, martie, adresa electronică: www.globusz.com
9.Liliana Ardelean, Ajunul Crăciunului, ed. Globusy Publishing, Biblioteca electronica g., 2009, dcembrie, adresa electronică: www.globusz.com


VIII. Emisiuni radio şi T.V. având ca tematică dezbateri pe marginea carierei de scriitor.

1. T.V.R.2, emisiunea “Vara cu noi”, interviu despre activitatea intelectuală a femeii. Referire directă la activitatea de scriitor a Lilianei Ardelean, în 30 iunie, 2003.
2. Tele Universitatea, interviu după încheierea festivităţii de lansare a romanului Visul ultimei ursitoare, autor: Liliana Ardelean. În 27 decembrie 2004, reluată în 28 şi 29.
3. Radio Analog, emisiunea Geografii culturale, interviu pe tema romanului Visul ultimei ursitoare, autor: Liliana Ardelean. În 22 nov. 2004
4. TV Europa Nova, emisiunea Prim plan, tema emisiunii: “Condiţia femeii azi”, discuţii pe marginea activităţii de scriitor a Lilianei Ardelean, a vol. “Cartea celor două vârste”, 1993 şi a vol. “Visul ultimei ursitoare” a cărei lansare urma să aibă loc peste câteva zile. În 24 nov. 2004, ora 21,oo
5. T.V. Europa Nova, emisiunea Prim Plan, tema emisiunii: “Literatura, eterna poveste”. Discuţii despre activitatea de scriitor a Lilianei Ardelean, în general, despre ultimul roman, Visul ultimei ursitoare, şi proiecte de viitor, subiectul următorului roman, aflat în lucru. În 30 aug. 2005, ora 21,00
.
6. T.V.Europa Nova, Observator, interviu despre activitatea de scriitor, despre „Cartea celor două vârste” şi „Visul ultimei ursitoare” în data de 26 ianuarie 2006, ora 18,30. Reluare în data de 28 ianuarie 2006.
7. T.V.Europa Nova, emisiunea Eurovest, tema emisiunii: Condiţia scriitorului în România Europeană. Discuţii legate de integrarea în sistemul culturalo-literar european al tematicii, stilului şi abordării din romanele Lilianei Ardelean, precum şi referiri ţintite la cea din urmă apariţie, romanul Stele în infern. În 14 februarie,2008, ora 21,30.
8. T.V Analog, emisiunea Ceasul Bun, tema emisiunii: Aspecte din viaţa romancierei Liliana Ardelean. În 12 .04.2008, ora 22,30 şi reluare în 13. 04. 2008, ora 16,00.





IX. Comentarii şi cronici la adresa volumelor publicate de Liliana Ardelean

1. G.I. Tohăneanu, Destăinuire, cronică literară despre vol. „Cartea celor două vârste” de Liliana Ardelean. În Paralela 45, supliment de cultură, literatură şi artă al ziarului Renaşterea Bănăţeană, nr. 4184, 4 nov. 2003.
2. Sanda Marina Bădulescu, Perfecţiunea cercului, cronică literară despre vol. “Cartea celor două vârste” de Liliana Ardelean. În Argeş, revistă lunară de cultură,nr.1(259), ianuarie 2004, anul III.
3. Codrina Diana Tomov, Era de dragoste, “Visul ultimei ursitoare”, prozatoarea Liliana Ardelean a încredinţat Editurii Mirton un roman de mari dimensiuni. Prezentarea volumului în avanpremieră, ca semnal literar. În Agenda Zilei, cotidian de informaţii şi divertisment, 23 sept. 2004, an IX, nr. 226 (2422)
4. Sorin Precup, “Visul ultimei ursitoare”, cronică şi comentarii, în Renaşterea Bănăţeană, nr.4515, 25 nov.2004.
5. Lucian Sava, “Visul ultimei ursitoare”, Liliana Ardelean păşeşte graţios în lumea literaturii, prezentare carte, în Agenda Zilei, cotidian de informaţii şi divertisment, 25 nov. 2004, anul IX, nr.280, (2476).
6.Anca Stanciu, Decada interculturalităţii, „În ultima zi a manifestării s-au lansat două cărţi ale autoarei Liliana Ardelean” comentarii, în cotidianul Timpul, Jurnal de Caraş Severin, anul XVI, nr.4570, p.8, 22 decembrie, 2005.
7. Codrina Diana Tomov, Proză sub sigla autoficţiunii, Liliana Ardelean a lansat un nou roman, în Agenda Zilei, cotidian de informaţii şi divertisment, 26 mai 2006, anulXI, nr. 122 ( 2937).
8. Lăcrămioara Ursa, rubrica Cărţi noi, Căutarea androginilor, prezentare carte, în Paralela 45, Supliment de cultură al ziarului „Renaşterea Bănăţeană”, nr.4982, 6 iunie 2006, p.8.
9.Emilian Marcu, Panoramic editorial, Liliana Ardelean, Vieţile Sufletului,Editura Eubeea, Timişoara, 2006, 480 p. În Convorbiri Literare, revistă fondată de Societatea Junimea din Iaşi, la 1 martie 1867, iulie 2006,nr.7 (127)
10. Florea Miu, Romanul unui destin, rubrica Viaţa cărţilor, în Ramuri, Revistă a Uniunii Scriitorilor din România, nr.11(1097),noiembrie, 2007-11-29
11.L.N. Curajul Clasicismului, Actualitate, în Renaşterea Bănăţeană, nr.5434, sâmbătă, 24 noiembrie, 2007
12. S.P. Donici, Iubiri de altădată, Triplă lansare Liliana Ardelean la Orizont, Social-Cultură, în Agenda Zilei, cotidian de informaţii şi divertisment, anulXII,nr.277 (3398), sâmbătă, 24 noiembrie, 2007.
13. V.D.C., Stele în Infern, rubrica Cărţi Noi, Paralela 45, Supliment de cultură al ziarului “Renaşterea Bănăţeană” nr.5492,5 februarie, 2008, p.8.
14. Exisă în Timişoara scriitori importanţi. Fiţi alături de ei. Robert Şerban şi Cornel Ungureanu, lansare de carte: STELE ÎN INFERN, în Ofensiva Economico-Financiară, nr.2(46), martie, 2008, anul VI, pagina Economia Spiritului
15. Rodica Bărbat, Liliana Ardelean şi romanele ei, rubrica Critică literară, în revista Banat, anul V, nr.8(56), august, Lugoj, 2008, p.4
16. Antoaneta Iordache, Stele în Infern de Liliana Ardelean. Undeva, într-un balansoar, o femeie... în Reflex, an IX (serie nouă), nr.7-12 (94-99), iulie-decembrie, 2008, p.53
17. Adriana Weimer, Noi membrii ai Uniunii Scriitorilor, Liliana Ardelean, în Banat, anul 6, nr 7(67), iulie, 2009, Lugoj, p. 10


X. Critică Literară.

Toate comentariile cărţilor publicate în Editura online Globusz. Adresa de e-mail: www.globusz.com , Departamentul pentru publicaţii în limba română.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor