sa stii ca-s la capatul poeziei
ma agat de cuvinte ca de fusta un iubite inecate
ma arunc in moarte
cu lasitatea unui ascet
care bantuie livada
gonind aromele
stiu ca nu mi-e data fericirea scrisului
raman analfabet de tine
pun ordine in oasele scheletului meu
iti las metafizica in grije
si plec sa mor in bratele tale..

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Flavia Teoc pe Aprilie 5, 2008 la 6:20pm
....N-am mai gasit pana acum in lecturile mele acest imbold de-a face ordine in propriile oase....Fericirea scrisului ti-e data si o stii si tu...Voi reveni :)

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor