Brazii graiesc al lor cant
Stiut doar de ei si vant.
Zabovesc din mers si-ascult...
Dor pe drumul meu pierdut.

Vantule, te rog de-ai sti
Gandurile a-mi citi,
Iar de nu, ti le-oi striga!
Si grairea de-oi sufla

Peste-o lume departare,
Langa o apa pe-o carare,
Unde pe o banca sade
Inima la fel ce bate.

Poti lua cu tine-n zbor
Pe prietenul tau nor.
De-ai ajunge-n miez de zi,
Vorbele mi le-oi sopti

Chipului uitat de timp,
Sa-i aduci dulce alint.
Mangaie cu a ta boare
Plete ce-or sclipi in soare!

De-ai ajunge-n miez de noapte,
La fereastra rog, tu bate!
Chip de inger de-ai zari,
Norilor vei porunci:

Sa racneasca dragostea
Ce eu vesnic voi purta
Ochilor ca doua stele
Ce surad cand ploaia cerne!

Vizualizări: 31

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Februarie 15, 2012 la 1:10pm

Frumos.Îmi place. Vântul a transmis bine gândurile... Felicitări!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor