am învăţat o secundă să iubească
am oprit existenţa în dreptul paharului meu
şi am turnat tot viitorul 
azi
ocazia binecuvântării îmi aparţine
aştept orice în fapta ce stă în vârful unui deget de rugăciune
nu am înţeles greu existenţa
am zăbovit mai mult pe genunchii singurătăţii
la limita disperării am găsit deschisă o uşă
pragul era prea jos 
lumina a sărutat paşii aceştia plini cu zăpadă
a fost doar un joc inocent cu mine si viaţa
acum
gata

Vizualizări: 4

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor