Mă doare trupul ca şi cum ar trage
un car de patimi şi zădărnicii,
ca un măgar bătrân ce nu mai rage
trecând prin sociale pustnicii.

O exaltare-am mai trecut prin sită
în semn că miezul meu mai este viu.
De patos, în răbdare părăsită
încep să nu mai simt, încep să ştiu.

Când suprafaţa-mi este tot mai plană
şi mă transform din râu învolburat
în lac pe care lacrima emană
difuz destin, de frunză îngânat,

simţirea, care-mi flutura pe-afară
atingeri practicând în jurul ei,
tot mai adânc şi împăcat coboară
donând prinos mănunchiului de chei.

Vizualizări: 37

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de gabriela pe Februarie 17, 2013 la 10:38pm

Va multumesc pentru aprecieri! Sunt surprize frumoase și nemeritate.

Comentariu publicat de Gheorghe Apetroae - Sibiu pe Februarie 12, 2013 la 11:37am

E ste un lăuntric care încearcă identificarea şi căruia căruia îi rezonează, încă din frăgezimea somaticului ,apusul entităţii spirituale incendiare în canoane  trupeşti..." Mă doare trupul ca şi cum ar trage un car de patimi şi zădărnicii, ca un măgar bătrân ce nu mai rage trecând prin sociale pustnicii",. cu reveniri  şi cu stări spasmotice,  în raportările la entropia universalului , în polivalenţe ontice, până la finalitatea platitudinii existenţiale, de orice natură şi rang, ar fi aceasta.:" O exaltare-am mai trecut prin sită în semn că miezul meu mai este viu. De patos,...." . Este un demers curajos, vizionar în stilistica creaţiei versificate, înscris , cred, cu o oarecare emfază în registrul imund al trecerii ...Şi totuşi... Felicitări!... G.A.S..

Comentariu publicat de gabriela pe Aprilie 1, 2009 la 10:49pm
Domnule Contrea, mesajul dumneavoastră mă onorează! El dezvăluie un suflet nobil, generos şi modest.

P.S. magistral e cam mult spus, nu credeţi?
Comentariu publicat de florin contrea pe Aprilie 1, 2009 la 9:10pm
PROCES DE TRANSFIGURARE...
Proces de transfigurare interioară ascendent, din stadiul biologic urcând lent spre spiritual. Când Eu-l poetic nu mai simte derizoriul materiei, face efortul de a şti pe unde se poate ajunge la pacea sufletească dorită. O temă poetică rară, rezolvată magistral.
Pentru cititorul care preferă esenţa vieţii este exact ce îşi poate dori.
Mai sunt şi alte sensuri dar acum mă depăşesc.
Florin Contrea

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor