Aştept de-atâta vreme primăvara,
Că astăzi nu mai ştiu nici cine sunt,
A plâns printre sonete călimara,
Prea multe nopți am fost un fulg mărunt,

M-au troienit cu gândurile triste,

Ninsorile ce-au curs în lung descant;
Din iarna care-a vrut să mai reziste

Am renăscut și iată-mă cuvânt.

Povești prea multe, zboruri nepermise

Au îngheţat în fulgii reci de nea,
Le-ar dăinui în simfonii nescrise

Doar primăvara, dacă ar putea.

Peroanele sunt goale, tristă-i gara,

Îți scriu un vers și nu vreau să mă-ncrunt,

Aştept de-atâta vreme primăvara,
Că astăzi nu mai ştiu nici cine sunt.


Să plece iarna, e prea grea povara,

În pieptul meu simt inima, tumult,
Aştept de multă vreme primăvara,
Ca pe-o iubire nouă s-o ascult.

Din volumul Ceremonia Iubirii  -

Editura Rovimed Publishers Bacău - 2013

Vizualizări: 39

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Martie 8, 2013 la 10:43pm
...mulțumesc, Dora...la fel...
Comentariu publicat de Dora Petre pe Martie 3, 2013 la 9:21am

primăvară senină...iubire roză...gânduri de aur...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor