a vorbi despre liniște este ca și cum ai lovi tunetul
de mantinela unui curcubeu

el este viu
înfățișările sale nu au culoare prescrisă
doar verterbe pe care noi le atingem diferit
cum ai vorbi despre litere
a
b
c
d
f
l
liniște în cauza cuvintelor

dar cuvintele se aud în vióla unei primăveri
fără a despica aerul
ele sunt si atât

a rosti liniștea este asemeni morții
vine însoțită de făptuitori curioși să despice timpanul
de sus până jos
serbând astfel efectul unei cauze indecise

lovește cum ar lovi mirosul
în ascuns și în plină zi
fără să atingă trupul firav de floare

trece prin el
îl parcurge instant
fără a trezi lumina incestului de primăvară

e doar liniște
starea de a fi absolut a celei ce urmează

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor