Aş vrea să ne-amintim iubite, de o seară

Când roua unui vis de dor ne-a fost vioară

Şi sufletul în care amiezile-au apus,

Purta pe aripi grele un palid iz adus

De vreo suavă  împlinită primăvară.

Cu gesturi vechi chemând fidel cocorii iară.

 

Aş vrea să ne-aminitim iubite, de o noapte

Când fântâna însingurării mustea şoapte.

Pe ram de inimă cu ritmul obosit,

Noi împleteam cuvinte cu-n vis rătăcit,

Rămas preludiu unei ultime simfonii,

Furate din adâncul sublimei armonii.

 

 

Aş vrea să ne-amintim iubite, de-amândoi

Când vibrare vom fi prin iarbă şi prin ploi

În inima luminii desfăcuţi în culori

Ne-om îngână cu stelele sub cer de alţi zori,

Acolo unde timpul clipele-şi adună,

Cântărea cântărilor pe-o singură strună.

 

Vizualizări: 27

Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog

Comentariu publicat de Stoica Alina pe Aprilie 16, 2015 la 7:25pm

 Aida Emart.Art 

Va multumesc ! Cu pretuire! Alina...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor