Acel prezent din tine 

Ideile se răsfrâng ca un torent 
mai liniştit 
decât apele adânci. 
Ai înţeles că eşti acel ocean, 
nu te mai temi acum, e aşa cum a fost scris, 
mereu ai crezut că nu ai voie, 
însă ştii acum că nu ai de ce. 
Cum să te temi de tine? 
E de neînţeles să te negi pe tine însuţi! 

Acum ţi-e bine, mâine va fi la fel, 
doar culorile se schimbă, - către ce oare? - 
aşa cum apare 
curcubeul după o rupere de nori, 
pictând lumea din jurul lui. 
Azi îţi alegi albastru, mâine va fi un verde, 
l-ai adus pentru că eşti trist, 
acum e ca atunci, în prima clipă a vieţii, 
plutesc oniric arome vii, 
înfiripări de culori, miresme multiple. 
Nu ştiai în ce lume să rămâi, 
erai pe zidul îndoielilor, 
pierdut pe fereastra pustiului din suflet, 
în mine ai regăsit acel prezent din tine, 
pendulând tăcut între Tot şi Neant 
mă simţi, aici, cu tine. 

Vino! Ştiu că mă iubeşti, 
acum vrei să mă ţii la pieptul tău, 
să te joci în părul meu şi să îmi cânţi. 
Din adâncimi, la suprafaţă, ţâşnesc 
valuri eliberatoare de iubire şi tandreţe, 
inundându-ne trupul, 
vâltori de simţuri şerpuiesc lăuntric, 
răspândindu-se încet prin toţi porii, 
ne invadează, ne-nvăluie, 
lăsând, în urmă, izvoare de pace permanentă 
din furia şi dorinţa potolită. 

Cuvintele par intruse, ţesute din umbre şi foşnet 
nu-şi mai au locul în noua lume. 
Cuibărită sunt lângă tine, deasupra 
un cer uşor curbat se destramă 
în nuanţe stranii contopite cu tăcerea nopţii, 
dăruindu-ne 
miresmele ploii misterioase, 
un loc unde trăim Absolutul din liniştea sădită. 

Vizualizări: 19

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor