Ochii lui sunt două pământuri perfect rotunde şi paralele
între - tuşeşte un zâmbet care pur şi simplu nu-i mai încape în piept
şi nu pune mâna la gură
pentru că acolo pe unde trec buzele lui
e de fapt drumul ei
o bandă îngustă, dar continuă de teren bătătorit de podoabe dulci purtate până spre urechi.

Curajul că dorul i-ar face doar bine
încadrează o lume cu sens, fără închisori de haine
doar goliciuni acoperite din când în când de mâini care nu obosesc să facă drumuri
pe care oricât le-ar cutreiera tot s-ar franjura în îmbrăţişări.

Îi e aşa de drag încât dorul emană vapori chiar în prezenţa-i
şi nu e un lucru care poate fi împărţit la lume, doar în lume
acolo se gândeşte
cum se poate să-i spui te iubesc unei persoane pe care deja o iubeşti?

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor