ochii îi deveniseră mâini
peste noapte
podeaua însă îi cresta dureros
linia vieții
a stat în cap un timp
răgaz salvator
stupoare!
în locul ideii
căutand echilibrul subtil
picioarele

ele nu aveau ochi
nu râdeau
nu rămâneau cu gura căscată

nu era cale de-ntors
a redat mâinilor
ochii minții
și lumea a recăpătat
cerul

Vizualizări: 291

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de radu irina pe Februarie 18, 2013 la 8:45am
Domnule Mihai, frumoasă ”traducere”. Mulțumesc!
Comentariu publicat de ilie adrian pe Februarie 17, 2013 la 10:00pm

Doamna Irina Radu,eu fac doar critica la ce citesc,pentru ca vreau sa promovez oameni ca dumneavoastra,dar nu pot sa imi stapanesc uimirea cand vad tonul ironic si aspru in care rectionati la o critica bine intentionata.Cea ce ar trebui sa va intareasca ,observ ca v-a coplesit inima cu tristete(care sincer...nu a fost dorinta mea).Cu scuze daca  dumneavoastra sau oricine nu intelege munca de critica literara si nu vede din asta un lucru pozitiv.Pe viitor in ceea ce va priveste,am sa fiu absent(la fel poate si muza care va inspira)si am sa incerc sa ma abtin de la orice alta critica.Toate cele bune si succes in cariera literara.

Comentariu publicat de radu irina pe Februarie 17, 2013 la 12:20pm
Mă bucur, doamnă Victoria, că ați stat cu mine aici, înțelegându-mi trăirea. Cu recunoștință,
Comentariu publicat de Victoria Stoian pe Februarie 17, 2013 la 11:51am

Nu caut agresivitatea, doar uimire. Când am am pătruns cu gândul în poemul "Orbul" , acolo în noaptea podelei, ochii minţii au primit cerul luminii necreată, lumină care se arată doar când  trufia moare. Şi cum moartea înseamnă viaţă, s-a născut poemul.

Comentariu publicat de radu irina pe Februarie 17, 2013 la 7:53am
Domnule Adrian Ilie, încă continui să vă privesc de după comm-ul dumneavoastră desigur, bine intentionat și bine motivat. Mă uit tot mai cu greutate după ce l-am citit de cateva ori, am încercat și un sentiment de stânjeneală chiar. Dar nu contează, acum o să-mi spun că a fost pur și simplu, umăr pus în spirjinul ”creației”. Nu ați fost dur deloc (apreciată în tonul francheției) , prefer exprimarea în locul tăcerilor, indiferent de Adevăr, însă mă gândeam, ziceam și eu ... nu-i prea mult? Indiferent de olume și de scop, niciodată nu voi reacționa la agresivitate, ori dvs asta ați făcut (desigur, repet iar și iar, din altruism). De ce atâta forță?
Nu vă cert, Doamne ferește, doar vă rog să nu mai încercați maniera aceasta de încurajare. Viitorul prezis niciodată nu va veni ci, va muri sufocat cu aripile tăiate.
Toate bune!

PS Sunt călită, iar faptul ăsta o să-l clasez la rubrica Diverse. Nu pentru mine mi-e teamă ...
Comentariu publicat de radu irina pe Februarie 17, 2013 la 7:32am
Multumesc, domnule Grecu. Mult!
Comentariu publicat de ilie adrian pe Februarie 17, 2013 la 3:36am

Cred ca faci hopa mitica din poiezie...poi unde era cerul cand podeua crestea?Scuzama cas asa acid...nu vreau sa te descurajez,dar trebuie sa acordam si subiectul la predicat si sa dam si valoare fanteziilor noastre(nu sa ramanem cu gura cascata).Uita te rog comentariul meu,si reia muza care te inspira pentru ca munca ta va da roade.Ai o imaginatie foarte bogata si intentia este buna.dar da-i un format mai aranjat,te vei bucura de mare succes

Comentariu publicat de grecu constantin pe Februarie 17, 2013 la 3:08am

Un gând,o amintire,

Mă macină mereu ,

E marea mea iubire,

Pentru gândul şi....versul tău!

Comentariu publicat de radu irina pe Februarie 12, 2013 la 8:24am
Multumesc, domnule Boris.
Comentariu publicat de radu irina pe Februarie 12, 2013 la 8:23am
Picioarele sunt ....temelia coloanei vertebrale.
Camelia, multumesc că ai stat putin cu mine.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor