în cea mai bună versiune a ta

o fărâmă de iad tot ar fi fost la îndemână
ca un marsupiu
un fruct al suferinței
 
nu simți ruperea
nici dacă îți lipești urechea de piept
ca pe o linie de cale ferată
în așteptarea trenului
 
doar fire de păianjen pleacă din omoplați
o plasă între muchia nopții și
cearceaful alb-gri
în care poți prezice trecutul

 

 

 

Vizualizări: 143

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Laurenţiu Belizan pe August 4, 2013 la 9:29pm

Nu știu dacă matematic, dar există atâtea posibilități de a transcende, încât merită încercat.

Toate cele bune!

Comentariu publicat de Laurenţiu Belizan pe August 4, 2013 la 1:05pm

Viața merită trăită indiferent de opțiunea greșită luată la un moment dat.

Mulțumesc pentru semnul de lectură.

Comentariu publicat de caterina scarlet pe August 4, 2013 la 9:04am

foarte frumos, foarte bine redată această greutate a sorții, neantul din noi din care ies aburi călduți la suprafață cu aspect de gingășie și nevinovăție.

Comentariu publicat de floricica nicula pe August 4, 2013 la 12:46am

Comentariu publicat de Laurenţiu Belizan pe August 4, 2013 la 12:41am

Și eu, la rându-mi, vă mulțumesc pentru apreciere.

Comentariu publicat de floricica nicula pe August 4, 2013 la 12:18am

frumos...multumesc..o seara frumoasa!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor