ALBASTRU




Ce iubire albastră

si palmele mele mânjite pe pieptul tău de aer şi apă

le păstrez  aşa

oglinzi .

Uneori,  când te cuprind în braţe, trupul tău de culoare

se porneşte a curge cascade mici şi cozi de apă şiroaie pe chipul meu,

ai zice că s lacrimi,

dar eu ştiu

sînt stropi de sărut.

Mângâierea ta peste dogoarea zilei

in curbura sânilor mei

e doar sudoare .

Îţi caut privirea sub ogive,

ochiul tău  sclipeşte ciob din Înalt

stilet în inima mea şi sfârtecată piele  mă nfasor în aer

precum  brocartul aurit în poala Sfinţilor.

Ce iubire albastră mă cuprinde

vopsea întinsă pe perete

mănăstire.



Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor