Andee Agassi -Open Autobiografie ...un as trimis de Andre drept in inima cititorului!

Open – povestea lui Andre Agassi


  • Like & Share:

Această carte face parte din provocarea “Citeşte 1 carte pe săptămână” şi mi-a fost oferită de partenerii provocării, oamenii buni de la Editura Publica.

Cred că ai auzit despre Andre Agassi. Tennis-man-ul acela care parcă era mereu uşor grăbit pe terenul de tennis.

Tennis-man-ul acela care returna cel mai fain serviciile adversarilor, dar care băga destul de rar aşi, pentru că nu era mare specialist la a servi.

Nu prea sunt eu fan al tennis-ului, dar după ce am citit biografia lui Andre Agassi – Open, aş dori să stau de vorbă cu câţiva jucători să văd ce le trece prin minte.

Open este o autobiografie total atipică, în ideea că nu îl elogiază în mod necesar pe Agassi.

Dacă îl credeai pe Agassi băiat bun şi vedeai în el doar un erou al tennis-ului, cartea aceasta o să îţi schimbe părerea, pentru că te trece prin toate gândurile acestuia şi crede-mă sunt multe chestii urâte şi negre printre gândurile lui.

Forţat de tatăl său, un iranian cu un temperament extrem de coleric, să joace tennis, Andre Agassi este într-un “love-hate relationship” cu acest sport care i-a adus faima; dar de fapt cred că urăşte mai mult tennis-ul.

Pentru mine e foarte frapant, faptul că un om a reuşit să ducă aşa de departe o pasiune care de fapt este alimentată de ură şi să facă performanţă din asta.

Majoritatea sportivilor o să îţi spună că sportul e viaţa lor, plăcerea de a trezi zilnic, dar Andre Agassi ar fi preferat să se facă altceva, poate predicator cum îşi imagina maică-sa sau fotbalist (de fotbal american) pentru că îi plăcea sportul ăsta când încă era în Nevada.

După ce am citit toată cartea, îmi pare un pic rău că Agassi a avut un tată atât de dur. Cartea este foarte bine scrisă şi la fel de bine tradusă şi crede-mă când îţi spun, că resimt tensiunea lui Agassi, pe care o are din relaţia cu tatăl său. O simt în creier şi mă afectează şi îmi produce o reacţie în burtă.

Cred că e prima carte care îmi provoacă astfel de senzaţii.

Totuşi e o carte atât de bine scrisă, încât aş mai citi-o de 2-3 ori, că aşa de tare mi-a plăcut.

Trecând dincolo de traumele lui Agassi, cartea deşi este o biografie, este o carte şi despre tennis şi despre oamenii din tennis.

Agassi povesteşte care a fost procesul mental pe care l-a avut atunci când căuta breşe în jocul adversarilor lui.

Mai vorbeşte şi despre cum erau oamenii pe care îi întâlnea prin turnee, alţii erau foarte plicticoşi, alţii cu picioarele pe pământ. Sau cu alţii împărţea rivalităţi foarte intense.

Cumpără cartea

Andre Agassi povesteşte şi despre relaţiile sale, despre căsătoria cu Brooke Shields, cu care a stat doar 2 ani, şi despre fericita lui căsătorie cu Steffi Graf.

Cartea este foarte deschisă ca şi conţinut. După ce citeşti această carte, simţi că ai stat toată viaţa lângă Agassi şi l-ai văzut crescând. Şi reuşind. Şi dând-o în bară. Şi reuşind din nou. Şi retrăgându-se.

Dacă o să ai ocazia să citeşti Open, nu o să o laşi din mână până nu o termini, mai ales dacă o citeşti în weekend.

Eu am citit-o în 2 reprize şi am citit-o cuvânt cu cuvânt, pentru că altfel aş fi simţit că pierd din detaliile picante.

Îţi recomand cartea Open de Andre Agassi  cu cea mai mare plăcere, pentru că dincolo de chestiile urâte din capul lui Agassi, biografia lui poate fi considerată o poveste despre inteligenţă nativă, talent bine muncit şi o viaţă plină de învăţăminte oferite de o academie de tennis care l-a ajutat să crească şi un tată mult prea insistent şi temperamental

Vizualizări: 111

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Maria Oita pe Septembrie 9, 2013 la 8:56am

Nu va suparati,nu am scris o teza de doctorat aici! Pur si simplu m-am folosit de o recomandare (semnalata!) ,pentru a prezenta o carte .Atat si nimic mai mult.Sper  ca dl.Nechita sa nu se supere pentru ca nu a fost specificat la inceput.Cu stima, Maria Oita

Comentariu publicat de Dominique Iordache pe Septembrie 6, 2013 la 8:54pm

Cand se scrie recenzia la o carte, se scrie titlul, autorul, editura si anul aparitiei. Acestea sunt obligatorii. Sa inteleg ca nu va apartine prezentarea cartii? In cazul acesta trebuie specificat de la inceput, intr-o nota a dvs.

Comentariu publicat de Maria Oita pe Septembrie 6, 2013 la 3:55pm

Recomandarea este scrisa de Gabiel Nechita si mi-am permis sa o reproduc aici.

Am citit-o si o recitesc ori de cate ori am clipe de ragaz,ma bucur ca dupa ani de cautari si-a gasit telul vietii(fundatia Agassi) si a reusit sa o cucereasca pe Stefanie!

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor