Treci pe stradă, iar, pedestră,

Lasă-mi iris să te-atingă

Și din inima-mi ecvestră

Să-mi las pași… pe gând să-ți ningă!

 

Hai, te-așează iar în parc,

Să-ți mângâi ce-i loc lăsat!

De pe bancă să-mi simt arc,

Suflet... Să-mi pierd respirat!

 

Spune iar din buze șoapte

Să le îngân în descifrare

Ce nici de e-n zi sau noapte

Nu mă-nșel... De-i depărtare...

 

Lasă-ți adieri pe urme

’n iz din florile ce atingi,

Să mă îmbeți... diurn să-mi curme

Numai vise... nopți să-mi stingi!

 

Treci, spune, hai lasă-ți clipe

Ce ai din ani, ce-ți aparțin...

Și din micile-ți risipe,

De ai vreun dor, mă chemi... și vin!...

 

Neștiut... Un anonim!...

29.08.2012

Vizualizări: 19

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor