Anului care se duce. 1940 Autor Ion Pribeagu

Te-or înscrie cronicarii vremilor cu slove roşii

Şi-amintindu-te-şi vor face cruce

Babele şi Moşii,

Au, ce ne-au hrănit cu doruri

Cu speranţe,

Şi imagini,

Şi ai înscris în cartea vieţii cea mai tristă

dintre pagini.

*

N-or să-ţi ierte niciodată Nistrul

Tisa şi Carpaţii

Că ne-ai pângărit frumosul,

că ne-ai despuiat de graţii,

Ş-o să lăcrimeze crângul,

şi-o să plângă-n veci, frunzişul,

Că, ne-ai dat în loc de bunuri

Vitregia

Şi bacşişul.

*

Or să-şi puie-n cap cenuşe toţi răscolitorii gliei

Că-ai crescut spanac atâta pe meleagu-Academiei

Pe-nsoritele coline

Şi pe plaiuri româneşti

An ce-ai dat atâta blestem şi atâţi Dragomireşti!

*

Se vor ruşina de dânşii cei cu pieptul de aramă

Că-ai ţinut în Sfatul Ţării patrioţi de panoramă,

Când se-nsângera văzduhul peste-a Dunării hermină

An,

Ce-ai zămislit diurne

Şi miniştri de duzină.

*

Vor tânji în temple, preoţi cu odăjdii-ndoliate.

Şi vor cuvânta de-a pururi blesteme necuvântate,

Şi vor suspina în noapte, cerul, stelele şi luna

An, ce-ai împietrit în jeţuri desfrânarea

Şi minciuna,

*

Însă

An, ce ne-ai dat doruri şi speranţe şi imagini

Şi-ai înscris în cartea vieţii

Cea mai tristă dintre pagini,

Pacostea, ce n-o să-ţi ierte nici Pământul

şi nici Zarea

E Împrumutul Sărăciei, şi mai e Stabilizarea.

*

De aceea, an nemernic, an înscris cu slove roşii

Până să te-njur ca omul sau să-ţi pomenesc

Strămoşii,

Ţi-oi deschide uşa largă şi ferestrele-amândouă

Să te duci precum s-ar zice, opt şi cu a brânzei,

nouă.

Vizualizări: 47

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor