Apicultura Zen (din jurnalul unui apicultor debutant)

Ultima parte

Ceea ce se intampla in aceste vremuri albinelor reflecta modul in care noi toti o tratam pe Mama noastra Natura.
Disparitia lor e ca un fel de ceas desteptator. Altfel spus e ca si cum am lua pulsul civilizatiei noastre si am afla punctul in care am ajuns acum.
E normal sa asteptam ca albinele sa lucreze... ..e ceea ce stiu ele sa faca cel mai bine.
A-ti impartasi experienta, a impartasi povestea ta personala despre albine e un mod de a stimula constientizarea acestei situatii globale si de a le aduce si lor un omagiu.
A le asigura o casa, un adapost sigur, protectie impotriva pradatorilor e singura cale de a fi rasplatit cu un premiu dulce aromat.
E un echilibru karmic de tip simbiotic.

Am hotarat sa fac o promisiune noilor albine care considera drept casa lor propria mea gradina:
le-am promis ca o sa le iubesc, le-am promis ca nu o sa astept niciodata mai mult de la ele decat ceea ce sunt in stare sa ofere. Am promis ca nu o sa iau mai mult de la ele decat ce sunt dispuse sa-mi dea.

Cred ca unul dintre motivele pentru care exista albine pe aceasta planeta e o consecinta a asteptarilor noastre ca ele sa produca numai pentru noi. Stiu ca nu toti facem acest lucru dar cred ca ele comunica unele cu altele la un nivel eteric si ca ceea ce afecteaza un stup le afecteaza pe toate, la fel cum se intampla si cu noi oamenii. Poate ca multe dintre ele au intrat in empatie cu acei stupi sub presiune, cu albinele fortate sa produca, iar sa produca, sa tot produca...
Nici unul dintre noi nu ar putea trai sub nivelul asteptarilor altora numai daca nu e exact ceea ce asteptam de la noi insine.

Iubiti albinele, hraniti-le, lasati-le sa-si duca traiul asa cum le-a fost transmis prin nastere.
Nu le priviti doar ca pe niste masini de facut miere. Sigur ca le place sa munceasca, le place sa fie mereu active, dar nu va asteptati si nu luati prea mult de la ele.
Fiti una cu ele, o singura fiinta, fiti Z e n .

Luna mai 2013

Mi-am urmarit ca de fiecare data albinutele la treaba: erau atat de concentrate, atat de dedicate muncii lor... toate ca unul, cu o unica preocupare, cuprinse de devotament, dedicate total misiunii lor.

La fel ar trebui sa fim si noi, la fel de stabili, la fel de Zen. 

Apicultorul e ca un scufundator, ca un scafandru, sau ca un Guliver care ridica acoperisul unei lumi in miniatura.

Cred ca pe unii acest lucru ii face sa se simta atotputernici, sau poate ca ma insel pentru ca la origine apicultura era in sarcina sacerdotilor, tocmai pentru gesturile ei calme si precise. 

Mai sunt sau nu mai sunt acolo domnitele mele?

Am crezut pentru o vreme ca albinutele nou nascute isi vor parasi casa dar dupa ce am aruncat o privire inauntru m-am convins ca sunt tot acolo, ingramadite toate laolalta.

Ce bleaga am fost sa cred ca au plecat! Am ridicat din nou capacul si ce sa vezi ?! Cu siguranta erau o gramada de albine acolo si la fel de sigur e ca vor iesi de acolo toate in acelasi timp ! 

Ma gandeam in sinea mea... ..Ce ai de gand sa faci? Cum o sa faci sa le convingi sa intre din nou in casa ?

Nu pot spune ca ma simteam prea bine la ideea ca bazaitul acela nervos imi era adresat mie si ca imi dadeam perfect seama ca acela era modul lor de a comunica cu mine. Oh Doamne Dumnezeule, ce simplu pare totul pe U-Tube !

Cred ca eram pe cale sa am de a face cu primul meu roi ! Oare care va fi situatia maine pe vremea asta? Pentru moment am decis ca un alt etaj, adica ceva spatiu in plus pentru ele putea fi unica solutie .

Oare la ce m-oi fi gandit cand le-am luat ? Nu-mi amintesc prea bine...  ..

Cred ca nu am auzit niciodata pe cineva spunand ca dezvoltarea personala sau depasirea propriilor temeri, a propriilor limite ar fi o treaba usoara... .. nici ca ar putea fi dureroasa !

De aceea am decis sa fiu si sa raman cat mai Z e n !

 

Sfarsit de noiembrie 2012

E rece si ploua incetisor astazi. Nu m-am simtit destul de Zen ca sa deschid stupii si sa pun la loc ramele pe care

le-am scos cu o zi in urma. Scuza pe care mi-am inventat-o e ca afara e inca prea rece. Cred ca de data asta voi primi o adevarata lectie-experienta: sa vad ce au reusit sa faca albinutele mele acum cand le-am stricat ordinea perfecta a fagurilor ... ..

 

Cum ar fi oare daca nu le-as mai acoperi ?!

Stupul ar fi oare mai primitor daca ar avea o intrare pe deasupra ?!

Cam asta imi spuneam cat timp eram acolo cu ele, ca un scufundator in adancuri, intr-un timp fara timp...

 

Mi se pare destul de umil sa te gandesti ca ai peste zece, douazeci de mii de albine care traiesc in fata ferestrei tale  de la dormitor si ca tocmai eu am fost aceea care le-a instalat acolo :)

Hai sa fiu cat mai Zen si sa ma duc la culcare acum !

Ce mi-ar mai placea sa le aud zumzaitul pe langa ureche, chiar aici langa perna, ca pe un cantec dulce de leagan !

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Azi dimineata mi-am uramarit albinutele cum curatau un fagure care mi-a fost daruit anume pentru ele cu scopul de a le face sa se simta cat mai bine, ca acasa.

Erau toate prinse in aceeasi activitate, ca o minte unica, ca un singur trup, cu un singur scop: acela de a curata fagurele. Erau toate superconcentrate, cu o singura unica misiune, sa curete, iar sa curete, sa tot curete.

In acelasi timp pareau cuprinse de o noua stare de spirit, aceea de a se misca lent, usor, la unison, ca si cum ar fi fost hipnotizate, stapanite complet de Misiunea lor. 

... .. pe maine fetitelor :)

 

Sfarsit de octombrie 2012

Prima zi ploioasa cu albinutele mele. Imi lipseste zumzaitul lor pe langa ureche, agitatia lor in jurul crestetului, prezenta lor in bucatarie, salutul lor prietenesc, goana lor in urma mea pana la masina si curiozitatea lor care se sfarseste cu o vizita a gentii pe care o port.

De o buna bucata de vreme m-am obisnuit sa am albinute in casa si cred ca va trebui sa-mi controlez mai atent hainele inainte de a intra in dormitor.

Daca incerci sa pui o acadea ceva mai aproape de urdinis... reusesti sa le aduci pe fetitele astea dungate putin mai aproape de lumina zilei.

Aseara a plouat, a plouat si azi noapte... Am gasit cateva albinute sarguincioase moarte intr-un fagure mai vechi pe care incercau sa-l curete. Micutele astea nu s-au oprit din misiunea lor de a curata nici macar pentru a realiza pentru o clipa ca sunt pe cale sa se innece !

Albinutele mele s-au trezit cam greu in dimineata asta. Ploaia s-a mai potolit dar e inca cetos si umed afara.

Fetitele mele par cam infometate astazi poate pentru ca au sarit peste cina din cauza ca a plouat aseara si ieri toata ziua. Par mereu infometate si unii le vad ca pe niste hipopotami in miniatura, micute si rotunde.

Abia astept sa le observ din nou hranindu-se din nectarul pe care il furnizeaza singure.

Acadelele pentru albine pot fi un mic ajutor  la un moment dat dar nu este aceasta hrana adevarata de care au nevoie creaturile astea mici aurii... ..

 

Noiembrie 2012 (prima parte)

 

Sunt intr-adevar fericita ca pot oferi o casa noua albinutelor mele si daca ele nu ar lua-o drept un pericol de incendiu as incerca sa aprind un foc de tabara langa stupul lor. Sa fie oare normal sa-ti faci griji pentru albinutele tale si sa te gandesti ca le este poate prea frig ?! Stiu ca sunt si ca vor ramane pentru totdeauna niste fiinte salbatice, niste creaturi ale naturii si ca nu vor deveni niciodata niste animale de companie, dar ceva mai puternic decat mine si-ar dori sa le poata oferi o patura si o perna, chiar si o zgardita colorata in jurul gatului.

Sa fii cald, sa fii bun, sa-ti pese inseamna sa fii Z e n .

Aproape ca aud zilnic zumzaitul albinelor mele in urechea interna, in urechea mintii mele, acolo unde muzica persista pentru un anumit timp, pentru un timp interior.

Imi doresc sa ma las purtata de sunetul vindecator al aripilor lor, sa ma las patrunsa de zumzetul linistitor am fiintei lor multiplicat de sute de mii de ori de zgomotul aripilor ... ..

Am uitat sa-mi notez ca in prima noapte tovarasele mele dragi eliberau un parfum de flori de levantica in toata gradina, un parfum care imbalsama aerul din jur.

Cred ca e mult mai mult decat doar un simplu semn bun  !

 

 

 

 

 

 

Vizualizări: 150

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de laura gianina lupu pe Mai 26, 2013 la 11:29pm

sa iubesti sa-ti pese e sa fii zen

Comentariu publicat de Florina Marin pe Mai 26, 2013 la 4:25pm

Daca meditezi in preajma pomilor infloriti sau a fanului gata de cosit plin de flori, nu mai e nevoie sa marai deloc, albinele o fac pentru tine. Ele sunt deja Zen... :)

Astept noi invataturi de la albinutele astea destepte...sau desteptate(?).

Comentariu publicat de laura gianina lupu pe Mai 25, 2013 la 11:55pm

sa fii cald sa fii bun inseamna sa fii zen (ganduri, lectii, cuvinte de la albinutele mele)

Comentariu publicat de Adrian Grauenfels pe Mai 25, 2013 la 5:57am

misto , nimeni nu scrie de albine..

Comentariu publicat de laura gianina lupu pe Mai 24, 2013 la 11:40pm

cateva lectii de la albinutele mele

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor