ciudat de bun! exagerat...

de primăveri îndrăgostit şi iarna,

din munţii lui natali de pui plecat,

un cerb prea alb să nu-nverzească iarba!

când pui din munţi plecă la şes,

trofeul să-şi ridice-n artă,

un pui de cerb cu ochi de vers,

luă la pas un colţ de hartă...

vuia cu înfrunzirea deodată,

măreţ şi sprinten şi sfios,

trofeu mai modelat de daltă...

urcând din zen spre virtuos!...

exagerat în neîmblânzirea lui,

prea nevânat de vreo săgeată,

făcea în noapte codrului

cadou, o lespede şi-o daltă...

urca înspre izvoare, alb

din argintiul anilor de lună plină,

pădurea-l petrecea cu drag,

un înger-cerb, doar ochi felină!

se rugini şi el şi codrul,

de-a neiubirii grea povară,

boem prin teama lui de lotru,

un cerb îndrăgostit de-o căprioară!...

de-atunci...

şi codrii şi izvoarele sunt pline,

căci ei umplură de speranţe

toate dorinţele dintre suspine,

trăind intens un dor de viaţă...

Vizualizări: 42

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de maria pe Aprilie 6, 2014 la 6:44pm

  superba poezie !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor