Bradul de la poalele crucii ( Mulţumire Maicii Domnului )

Au coborât stelele să lumineze crucea,

E Caraimanul munte sfânt.

Părintele Gherontie a stat ascuns aicea.

Ea l-a păzit şi peştera găsită în pământ.

 

Mâncat-a rădăcini şi frunze,

Dormea cu urşii, îl ascultau şerpii,

În mii de nopţi el se ruga cu  sfinte buze

O mânăstire să ajungă să ridice Maicii.

 

Scăparea de suflete-i venită prin credinţă

Cu Maica Domnului de-a pururea veghind.

E îndemnul nostru de putinţă

Să nu cedăm nici suferind.

 

E bradul policandru un tăcut îndemn,

Pom sfânt cu ale sale şase ramuri.

Îmbrăţişează crucea, marcând cerul, semn

Că tu prin ea vei izbândi prin vremuri.

 

E-un  îndemn de întoarcere la rugăciune, bunătate

Răbdare şi putere de la Domnul.

Te-ai vindecat, chemat de Maică, tu, la sănătate

Credinţa te-a salvat pe tine, omul!

Azi mânăstirea-i terminată, 

Părintele prea blând  acolo-i, sus.

Tu vii  la aghizmatarul Maicii  să te rogi  ca altă-dată.

Eu pentru voi  aicea  îs!

 

 

Vizualizări: 92

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Februarie 4, 2016 la 7:16am

Azi mânăstirea-i terminată, 

Părintele prea blând  acolo-i, sus.

Tu vii  la aghizmatarul Maicii  să te rogi  ca altă-dată.

Eu pentru voi  aicea  îs!

Un poem care se adresează sufletului. Mulțumim pentru chemare, Mircea!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor