era un joc de cuvinte
gardul pe care ne cocoţam, dimineaţa,
înainte de a deschide pleoapa,
trecătorilor de cu zi;

tu smulgeai literele din crăpăturile albe,
eu le aşezam în trepte peste poveştile ochilor,
amândoi voind să fim apă,
să fim cer
în rostogolirea limpede a cercului solar.

liniştea mea s-a lovit, de multe ori, de neliniştea ta
şi a tresărit,
fluturii tăi au devenit, adesea, fereastră
în imaginea mea ca lume
şi, cu melcul pornit să suie tremurul frunzei,
eu m-am jucat, cu tine, de-a cuvântul
fiind eu tu,
literă,
silabă,
povestea de primăvară a lui dumnezeu
renăscut.

bună dimineaţa!
bună dimineaţa, literă care faci ochii să zâmbească!

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor