Te vom ridica, îi spuneau,
fii fără grijă, am ridicat noi
fel de fel de căzuţi, tu eşti
un caz dintre cele simple.
Dar omul era greu, atârna
cât un baribal - cum a zis oarecine.
Au tras de el, au încercat -
nimeni nu poate şti cât de tare,
dar cel puţin se vedea cum încearcă.
Au adus funii, unelte,
au improvizat pârghii,
scripeţi şi planuri înclinate,
au înjurat, apele curgeau
pe braţele lor musculoase,
dar de ridicat nu l-au ridicat.
Până la urmă l-au lăsat acolo -
era prea greu,
mult prea greu,
l-au lăsat şi s-au dus.
Apoi îngerul şi-a luat zborul
de pe spinarea lui, unde se odihnise
de drum lung,
iar omul s-a ridicat singur
şi a plecat mormăind ceva nedesluşit
în barbă.

Vizualizări: 29

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor