CAIN-OPORTUNISMUL DINTOTDEAUNA…

 

De-a lungul veacurilor cain-oportunismul se înfățișează precum o prismă din sângenoroi pietrificat, de noi înșine șlefuită continuu și având infinit număr de fețe. Fiecare față  oglindește cu claritate aspirațiile, viciile, conspirațiile și crimele cain-oportunistului.  Așadar, cain-oportunismul politic cu infinite fețe, sau cel profesional cu infinite fețe, ori cel cultural cu infinite fețe și așa mai departe.

Dar, oricare ar fie ele fețele acestei prisme, în secțiune transversală, în miezul ei a însemnat și va fi mereu astfel: un indicibil amestec de lipsă de morală și etică deodată cu lipsa de demnitate împreună cu lipsa de responsabilitate, nu în ultimul rând - cu lipsă de credință, plus lașitate, plus sociopatie, plus … colaboraționism în fel și chip, de la calomnia lui Iago, până la informatorul plătit, dar și ucigașul răsplătit și până la personalitatea de excepție aflată în slujba Puterii.  Oricare ar fi ea, Puterea cu siguranță – mai mult sau mai puțin, dar prin… parțile esențiale – fiind mereu coruptă.

Iar astăzi, cu deosebire în țările ex-comuniste, unde democrația constituie o „no man’s land” – cain-oportunismul este  mai presus de orice îndoială, nu vina kafkiană  din Colonia penitenciară, ci un lăudat modus vivendi având ca supremă deviză sentința implacabilă „homo homini lupus”.

 

 „… ploaia măruntă

 ciupește lacul – două

 lebede … în vals…”

 

Vizualizări: 60

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor