Călătorie pe elipsă

Veneam cândva demult pe lume, memoria era intactă,
Călătoream doar pe elipsa ce mi-a trasat-o Cel de Sus,
Dar tot ce am crezut că ştiu s-a transformat în gând nespus
Când aruncată în focare am devenit măruntă fractă.
Chiar libertatea de mişcare mi-a fost pe viaţă suprimată:
Un păpuşar mă plimbă zilnic doar între două puncte triste,
Descriu, în plan, invariabil, conturul vag al Crucii Criste,
E crucea ce o port în spate, să îmi păstrez imaculată
Halmida albă ce mă-îmbracă, dar eu tânjesc după o liră,
Să-mi pot vărsa ca întro doară, prea-plinul adormit pe coarde,
Sunt tropote ce–aduc furtuna odată cu păgâne hoarde-
Un fir din alba pelerina, contorizat mi se deşiră...

Ecranul îmi arată ora când am venit, dar nu-mi arată
Când am să plec cu pelerina în întregime deşirată!

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor