cămaşa lui de forţă semăna cu o redignotă

nu-şi aminteşte cum a trecut prin sârma ghimpată
doar că ploua rău şi soarele respira printr-un pai
se afla atunci acolo şi asta era deja o victorie
zilele fuseseră clape ale unui pian
dar nu-i plăcea muzica atonală

- încercam să mă obişnuiesc cu acel necunoscut din mine
să mă abţin să nu-l arunc noaptea din tren

- acum am găsit pe stradă pisica lui bulgakov
o mângâi
negrul se ia pe mâini
înăuntru gândurile înfloresc

Vizualizări: 5

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor