CÂND ANALFABEŢII DAU DIRECŢIA ÎNTR-UN DOMENIU ÎN CARE NU SE PRICEP, pe vreme de caniculă cu gândul la şcoala cea de toate zilele ...



MANUALUL DE VEŞNICIE




Românul se mai hrăneşte şi cu o emisiunile prezentate de posturile de televiziune, emisiuni de tot felul, de la modul de utilizare a sării şi alcoolului până la modul de a investii banii, sau timpul,
sau viaţa, apoi numerele câştigătoare la loteria naţională şi procesul etapei
de fotbal ...


Despre manualele de religie, se poate observa că formatorii de opinie atacă subiectul cu multă aplecare spre aspectul didactic, spre formă şi cuvinte mai mult sau mai puţin încrucişate, cuvinte alese de
ziarist în pauza sa de masă, dar, din păcate, nimic despre Scriptură, nimic
despre Iisus, ca model pentru a învăţa, deşi ultima poruncă şi îndemn totodată
din partea Lui, a fost că trebuie
învăţaţi oamenii mai ales ceea ce ne-a învăţat El, moştenirea SA şi totuşi în
acest domeniu, unii analfabeţi încearcă
să dea direcţia.


Aceşti minunaţi ziarişti sunt simpatici pentru că nu ştiu Scriptura dar o comentează, ei ştiu ceea ce au învăţat la şcoală, nu cunosc ceea ce le-ar face viaţa mai luminoasă, ba, chiar, refuză să primească
Cuvântul Scripturii pentru că e vechi, are iz de manuscris părăsit în podul
şcolii sau a primăriei, dar, în fapt, se refuză pe ei însăşi, ei, cei zidiţi
încă de la creaţie şi trăiesc cu altcineva în sufletul lor, care îi locuieşte
trist în fiinţă ..., fără speranţă, fără dragoste, fără credinţă, sunt altceva
decât ceea ce ar trebui să fie şi ar putea fii ... dar dau sfaturi, au
iniţiativă, le pasă cumva de societate, în felul lor.


De ce le este frică de Evanghelie nu ştiu, deşi Evanghelia nu ar fi fost posibilă fără filozofia antică serioasă, începând cu Platon, nu ar fi fost posibilă fără limba greacă veche, atât de deschisă pentru
mesajul profund, nu ar fi fost posibilă fără sistemul de drept şi financiar a
Imperiului Roman, sau fără pax romana
... Mesajul Scripturii a venit la vremea potrivită, în condiţii complexe când
multe au fost pregătite în mod special pentru creştinism ....


Evanghelia are o demnă ţinută umană, un profund mesaj despre ceea ce ar trebui să fim, despre cum ar trebui să acţionăm şi să ne pese de celălalt de parcă celălalt a fost rupt din noi.


Aş menţiona câteva principii ale creştinismului:



- Să alegi mai întâi modelul de fiinţa dat de Dumnezeu omului şi arealul spiritual in care te
poţi mişca liber şi curat ca într-o cetate apărată de îngăduinţa divină.


- Să înţelegi că sufletul omului nu are valoare şi este unic.


- Sa vorbeşti celor din jurul tău în aşa fel încât să –i zideşti spiritual, să le arăţi ce le
este de folos, spre pacea care uneşte oamenii.


- Să le faci oamenilor ceea ce ai dori să-ţi facă ei ţie.


- Să nu-ţi fie teamă de oameni, relaţii, situaţii şi moarte, ci de Dumnezeu pentru a fi
înţelept.


- Să înţelegi că nu suntem aici întâmplător şi că resursele ne sunt limitate în timp ce
spiritul tinde spre infinit.


- Singurul semn dat omului muritor este dragostea pentru aproapele său şi iubirea de oameni.


- Să înţelegi că binele nu vine fără ca tu să fi testat înainte pentru acest bine.


- Trupul este şi el creat ca şi sufletul, dar trupul tău poate fi un templu şi că în final
nu-ţi aparţine în timpul scurt dat.


- Nu ieri, nu azi, nu mâine, ci acum !



Marii oameni de stat au avut buni consultanţi creştini, au realizat ceva pentru că au apelat la valorile acestea care rămân actuale în tot timpul, au o prospeţime eternă
...


În acest timp, parcă în acord cu tot ceea ce se petrece în Europa, deci şi la noi, o ştire interesantă străbate mediul informaţional, Papa, ca lider creştin, doreşte să îl reabiliteze pe Martin
Luther, cel care a pus bazele reformei şi a protestantismului în istoria
Bisericii şi a creştinismului, considerând că acesta a dorit purificarea
bisericii mai degrabă şi că a dorit întoarcerea la Scriptură, ceea ce a fost un
pas important la vremea aceea pe continent. Daca liderul creştin e sincer în
ceea ce face, atunci Papa are o atitudine corectă nu numai faţă de Biserica
Catolică ci şi faţă de evoluţia lumii conform
Bibliei, ceea ce este şi o renaştere a faptului că ea stă la baza
valorilor umane, adică adevărul divin, ca un
cod al tuturor faptelor noastre care se grefează pe direcţia dată de
Iisus.


De fapt Biserica e formată din noi, oamenii, pietre vii în Templul acesta şi ceea ce rămâne este sufletul, partea spirituală, care, iată, are acces la veşnicie ...restul trece cum trec multe pe pământ ...


Interesant pas pentru lumea creştină, ba chiar cu valoare de prag şi simbol, iar dacă liderii creştini au curajul de a înainta spre Dumnezeu, atunci şi Dumnezeu va veni în întâmpinarea noastră cu multă
dragoste, în fond noi oamenii suntem fii risipitori ...


Şi câtă răbdare are Dumnezeu cu noi până să înţelegem că avem tot ceea ce ne trebuie pentru a clădi o lume multa mai bună şi mai frumoasă, chiar aici, chiar acum
...


Şi atunci întrebarea care se pune: cum ar trebui să arate un manual de religie creştină ?


De obicei manualul de religie este cuprins în programa şcolară ca un simplu manual, dar cred că ierarhia ar putea fi alta, dinspre manualul zilnic de trăire spre
manualele de geografie, istorie, matematică, educaţie cetăţenească ...


E acest manual valabil numai pentru copii, având în vedere că omul este de fapt un copil, care mereu învaţă, uită, greşeşte şi învaţă din nou chiar din greşeli ?...


Personal consider că Biblia este unitatea de măsură a veşniciei, mai ales că la început a fost Iisus şi după El, după acest model de fiinţare, a fost creat restul universului, potrivit pentru viaţa
aceasta, fie în stil european, fie în
stil modern ...



Constantin Stancu





Vizualizări: 7

Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor