Respir ceață
de săgeți împotriva vederii.
Fiorii însingurării  aprinse
în candele de celuloză
se-ncăpățînează să facă
din sîngele necuprinderii
ochi cu cearcăne de negură.
Ghimpi de trandafiri
împietriți în mirosul nepăsării
îmi rănesc zalele inimii.
Ascult cum se polimesc umbrele
unor destine gălbejite
sub flacăra de calcar
a nopții.
Din muzica putredă
a viorilor somnului
roiesc albine cu aripi
chinuindu-se
să devină ziuă.

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor