- Magnolia dansează-n pieptul meu,

Cu paşi de balerină și zâmbetul suav,

Trup graţios desprins din curcubeu

De ploaia ce inundă al cerului postav.

 

Magnolia purtând în flori povești

Petala şi-o deschide sub cerul unei nopți:

„Spune-mi, iubite, îți mai amintești

De gustul gurii mele ce-aduce-a struguri copți?”

 

Magnolia nu plânge, m-a visat

În vieți consecutive, privind spre miazăzi,

Și-acolo, lângă lac, îngenunchiat

Eu i-am cerut să-mi fie regina inimii.

 

- Magnolia ți-a nins pe tâmple flori

În anotimpuri aspre, sperând c-o să găsești

Sub gene de-ntuneric primii zori

Și cufărul albastru, unde-a închis povești.

 

Magnolia, la margini de cuvânt,

Ți-a așternut poeme pe-al cerului altar,

Când visul ei umbrește alt pământ,

Tu caut-o, iubite, ești unicul ei dar.

 

Ecoul vocii ei de-l mai auzi

Să nu lipsești vreodată din anotimpul meu,

Sărută-mi ochii de-așteptare uzi

Și lacrimile calde. Magnolia sunt eu...

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif 

Vizualizări: 27

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Aprilie 25, 2015 la 5:09pm

mulțumim, Aurelia...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor