Acesta e cântecul pe care îl aduc în brațele-mi clocotitoare, un mic semn de fericire, jumătate ascuns pentru iubire, acea iubire albă, strălucitoare, transparentă ca ramurile încărcate de zăpadă ale copacilor sufletului ce adulmecă cerul pentru mai multă liniște. Stele de rubin dau buzna în triunghiul bermudelor și gânduri se așează pe umăr ca niște fluturi stropiți de culoare. Stau în odaia caldă, cu pisica în brațe, neîndrăznind să oftez, de teamă să nu sparg calmul serii cu atâtea vise-n ea. Din muzica ce-mi adăpostește ochiul răsfrânt în viață, iau în căușul palmelor și beau până la fund zeama amintirilor. Caut suspinele și le găsesc atârnându-mi la fereastră. Undeva în suflet, stele, se adună pentru sărbători, cântecul mă mângâie și conturul lui vibrând în vârful degetelor îl simt, ca pe un fluture uriaș ce pipăie aerul, căutând poarta de lumină deschisă la miez de noapte în dreptul inimii.

Vizualizări: 44

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Laura Matache pe Septembrie 17, 2011 la 10:10pm
Va multumesc si va imbratisez cu drag
Comentariu publicat de Calotescu Tudor-Gheorghe pe Septembrie 17, 2011 la 10:08pm
de acord cu Eduard

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor