sunt sigurã cã dacã aş fi trãit în acelasşi timp cu dostoievski
mi-aş fi tãiat o mânã cu altã doar ca sã scrie un amãrãt de
paragraf despre mine.
acum, îmi vine sã îi scot ochii din cap doar sã nu mai citesc
porcãrii
/de acum citesc doar chipuri şi subtitrãtire/
care oricum îmi ocupã prea mult timp în care
mi-aş putea transforma sufletul într-o platforma pentru photoblogging
pe wordpress
[bine zicea vecinã-mea cã cititul prosteşte]
de la un timp a cam început sã ma doarã de fiecare datã când scriu
aşa cã
beau câte 3 pahare cu vin plus arsenic pe post de îndulcitor, ce-i
drept şi versurile parcã dintr-o datã ticãie şi explodeazã în mine
* aş putea, bineînteles, sã fug la andrei la arad numai cã
habar n-am unde stã şi dacã totuşi aş nimeri din pur noroc
m-a întâmpina maicã-sa cu bigudiuri pe faţã şi flori de plastic
(care nici la morti nu se mai pun)
s-ar uita urât iar el ar râde sec
/închide uşa cã nu ştiu cine e/ţi-am spus cã ar fi cazul sã te laşi de fumat/
aşa face mereu
sunt zile în care nu mã cunoaşte cu anii*
îmi crapã pupilele când te vãd aşã om
eşti frumos şi ai început sã vezi cu pielea
te sprijini de creierul meu ca de un stâlp de care se proptesc beţivii
dragule, de azi mã poţi înşela fie cu curve fie cu Dumnezeu
şi sunt din ce în ce mai convinsã cã mai bine mã omora Raskolnikov
cu o mie de topoare
şi nici dracu nu afla despre asta
decãt sã alerg nãucã cu inima ta
de gât.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !
Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria