Ce burdușit e Raiul - autor Aurora Luchian

Ce-nghesuială mare la porțile din Rai,
Când suflete în chinuri s-au dus fără alai!
E colaps printre lacrimi, nici lumânări nu sunt,
E criză-n rugăciune, e gol lăcașul sfânt.
.
Avem mâhniri prelungi și ambulanțe multe,
Poliție, Armată…și spor în minți inculte
Care sfidează legea mergând pe bulevard
Cu chipul lustruit de cremă și de fard…
.
Eu croșetez tămâie în cămăruța mea,
Să o ofer bătrânei care încet jelea
O poză înrămată, a fiului iubit,
Ce a plecat în UE și n-a mai revenit.
.
Am tresărit când SMURD-ul dansa peste asfalt,
Că a salvat o viață…iar păsări din înalt
Aplaudau frenetic din aripi, triluiau,
Iar când priveau spre Terra, pe semeni, jeluiau...
.
Ce burdușit e Raiul, parc-ar plesni de plin,
Când eu îmi las cuvântul să cadă în declin...

Vizualizări: 33

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor