Ce putem face cu surplusul de informaţie?

Ce putem face cu surplusul de informaţie?


De peste 20 de ani Israelul s-a alăturat satului informaţional global. Impactul revoluţiei digitale se resimte profund în viaţa de zi de zi care funcţionează pe fondul traficului de informaţie. La fiecare 2 zile omenirea produce o cantitate de informaţie egală cu tot ce s-a produs din epoca de piatră şi până în anul 2003. Epoca digitală a făcut posibil un salt uriaş de la ignoranţă şi lipsa de informaţie la surplusul ei. Un director de la Google, Eric Schmidt, a calculat că nu este departe vremea în care sistemele nu vor mai fi capabile să manipuleze trilioanele de mesaje şi fişiere încărcate pe net. Telefoanele celulare, computerele, netul (declarat unanim a fii cea mai mare invenţie a timpurilor moderne), transmit şi stochează într-o singură zi 500 milioane de mesaje, 70 milione de imagini, sunt vizionate 4 miliarde de filme pe Facebook. În fiecare minut 300 de ore de conţinut videose adaugă pe Youtube. Dar nu numai umanii folosesc netul ci şi maşinile, camerele de vedere şi supraveghere, sistemele de alarmă, de spionaj, de securitate, sateliţii şi industriile, reţelele de transport şi de vânzare, roboţii şi sistemele medicale ..aparate care comunic
ă  între ele 24-7, pe toate cele 5 continente. Miriade de sensori, antene, transmiţători şi receptori studiază pulsul planetei şi transferă date în toate direcţiile şi vânturile. O firmă specializată în informatică estimează că în anul 2020 omenirea va manipula monstruoasa cifră de 44 trilioane de gigabytes. Vom fi bogaţi în date dar apare clar un paradox entropic: cu cât deţii mai multă informaţie cu atât mai greu este să extragi esenţa ei. În mod ironic, excesul de informaţie se opune analizei şi descifrării la fel cum se întâmplă când informaţia este prea săracă. Ca un rezultat al inundaţiei de informaţii complexe omenirea va reveni la vechea metodă de a extrage înţelesuri din haos. Acesată metodă este arta, în special artă vizuală. După cum arată studiile recente calea cea mai bună de a extrage esenţa ascunsă în date este să o faci vizibilă. Să ne gândim la fotografiile acumulate de Instagram. Anul trecut o echipă condusă de profesorul Lev Manovich a făcut un studiu asupra 120.000 de imagini Instagram luate în cinci oraşe între New York şi Moscova. Un program scris de echipa sa a extras figurile umane din fotografii şi le-a aranjat în ordine, după sexul şi vârsta estimată a subiectelor. 
Apoi, un program de analiză facială a aplicat algoritmi statistici care au rezultat în prezentări grafice ale rezultatelor obţinute. 
Acum putem căpăta o serie întreagă de date care au sens: cine fotografiază mai mult? care din sexe (femeile) în ce oraşe, ce procent foloseşte ochelari, unde se zâmbeşte mai mult ( Bangkok), unde fac bătrânii cele mai multe selfies? (New York), etc. 
Harta traficului in Boston in real time

Programele de vizualizare devin utile şi ele reprezintă un fel de zid între oceanul de informaţie neprelucrată şi noi, ele analizează şi proiectează fluxul de date în timp real. Un program din oraşul Boston monitorizează on-line poziţia şi viteza autobuzelor din oraş, colorate în funcţie de eficienţa lor la acel moment dat. Un site numit Crimemapping.com expune locaţia crimelor de îndată ce sunt raportate, plasând emoticoane semnificative, după natura crimelor comise. Sau un program care prezintă în culori mişcarea şi câştigurile taxiurilor din Manhattan, zi şi noapte. În politică un program lansat în aprilie culege date despre donaţiile făcute politicienilor (cine donează cui şi ce sume). Acesta este un fapt care depăşeşte transparenţa sistemelor, nu numai făcând informaţia publică ci şi prezentând întelesul informaţiilor colectate. O stringentă prezentare a războiului 2 mondial a fost realizată de un expert în date, Neil Halloran, care prezintă hărţi şi o grafică expresivă care te poartă prin război arătând milioanele de victime făcute, locul lor fizic şi temporal. Un fragment dur care durează 6 minute ne plimbă dramatic pe o uriaşă coloana care reprezintă moartea a 8.7 milioane de soldaţi ruşi. În primul moment înălţimea acestei coloane pare improbabilă, grotescă. Apoi camera se retrage făcând loc teritoriului dezolant ruinat de lupte şi bombardamente, plin de cadavre. Acest tric se repetă, din nou şi iarăşi, uscăciunea datelor aride şi inerte în sine se transformă în artă.
(https://vimeo.com/128373915). Extrapolând aspectul artistic, orice subiect devine estetic şi adresabil: Care este locul cel mai sigur într-un avion de pasageri? Oare de ce şi cum rănim planeta şi animalele ei? A ce miroase spaţiul? Cum arată circulaţia virală pe net? Cum migrează fluturii şi în ce scop?
Propagarea unui atac viral 
Trăim într-un moment în care umanitatea este expusă unui surplus de date imposibil de digerat în formă brută. Datele se cer vizualizate. Şi dacă sunteţi curioşi să aflaţi răspunsul la întrebarea cine suntem şi ce preferăm iată-l:
10% din noi preferă bani, 90% dragoste. 

AG 
surse: Time şi Internet

Vizualizări: 34

Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor