„All that I need from you is to deep throat me and squeeze me between your bosoms. This is the truth. This is what I want. This…and more. But this is desire, desire of the unknown. I wanted this from the first time I saw you. I couldn’t imagine your eyes not looking up at me. I just want to feel you and hold your slender curves, bring you close, feel your warmth and bathe with you. I WANT YOU here in my bed and see how long it is til you can resist me, just laying there, until you pounce on me.”

1.      Primul sărut

Îmi aduc aminte că m-am trezit, deși nu adormisem înainte. Mă durea capul, iar gâtul și buzele îmi erau uscate. Băusem atât de mult în acea seară, încât amintirile îmi erau impregnate de un cocktail de mirosuri de cafea, alcool și tutun. În maratonul acela de a consuma cât mai mult mi-am pierdut, pe lângă echilibru, și respectul de sine. În încercarea mea de a mă strecura printre acele ceasornicului cât mai fericită cu putință, m-am lipit lasciv de trupuri transpirate și rochii prea scurte, dansând în jurul propriei sticle de bere. Mi-am încleștat degetele după gâtul sticlelor și mi-am lăsat buzele să poposească pe gura lor, pe obraji pudrați și alte buze crăpate, împrejmuite de firicele aspre de păr.

Rochia neagră mi se ridica la fiecare mișcare, iar picioarele încercau să urmeze ritmul muzicii. Mă mișcam, dansam, săream, trăiam...

Era dimineață, undeva pe la cinci cred. Am pornit spre casă, așa amețită, răgușită, dar cu degetele împletite cu a lui.

I-am cerut o țigară. Am așezat-o între buze lăsând filtrul ușor ca să se balanseze, așa cum am văzut că fac fumătorii. Mi-am aprins țigara și am tras până când am simțit fumul acumulându-se în gură. Am încercat parcă să-l înghit, apoi m-am trezit izbucnind într-o tuse uscată. Ca într-un spasm am smuls țigara dintre buze, acoperindu-mi gura cu mâna. S-a uitat la mine impasibil. L-am ignorat. Am scuturat puținul scrum lovind aproape de vârf, am pus-o din nou între buze, dar de data asta am tras mult mai puțin fum. Pufăiam acolo lângă el, ca o puștoaică de 15 ani, crezându-mă în pas cu moda.

Dar pe lângă mirosul de tutun, îi simțeam mirosul ce i se prelingea de pe trup. Habsână îl sorbeam din aer, înghițindu-l lent până când o dorință animalică și-a făcut apariția în interiorul meu. Cu o fluturare a mâinii am încercat să-mi alerg gândurile perverse, dar pofta de sex, pofta teribilă de el, s-a dovedit a fi mai puternică decât sutele de motive care mă împiedicau să merg mai departe.

Era atât de liniște. Străzi umede, magazine și bănci închise, ferestre întunecate. Îmi auzeam tocurile lovind astfaltul, înaintând spre casă, amândoi, singuri pe stradă, vorbind în șoaptă, inventând teorii și povești despre un trecut diferit și un viitor simplu. Mi s-a lungit zâmbetul pe întreaga față, căci ceea ce simțeam era o oarecare formă de fericire, acolo, lipită de el, sub pânza de cabluri suprapusă peste cer.

Atunci m-am trezit cu mâna lui pe fața mea și am simțit degetele lui calde cum mi-au oprit respirația, iar timpul a început să curgă invers. Deveneam mai tânără, mai sălbatică, mai perfidă sub atingerea lui.

Mi-a cerut să-i spun ceva, orice, căci mă aflam în fața lui, poate pentru ultima dată. Devenise pervers, iar privirea lui de „eu știu ceva ce tu nu știi” se înfingea din când în când în decolteu meu. Mi-a șoptit că arăt al naibii de bine, iar fundul meu arată trăznet în rochia aia neagră. Și-a pus gura peste a mea, iar eu i-am răspuns primindu-l, masându-i limba și mușcând ușor buza sa inferioară. Mi-am băgat mâna în părul lui încâlcit și l-am tras mai aproape de mine. Buzele noastre străpunse de vânt se găseau, limbile se roteau una în jurul celeilalte scăldate în salivă, ochii se deschideau din când în când pentru a fi siguri că ceea ce se întâmplă e real. Zâmbea.

M-a tras apoi într-un gang mai întunecos, împingându-se în mine, căutând o crăpătură a țesăturii ca să pună mâna pe pielea mea. Mi-a simțit ștrampii, apoi i-a rupt, înfingându-și două degete înăuntrul meu umed. Am gemut puternic când am realizat ce tocmai făcuse. M-am străduit să-l refuz, dar singură îmi ridicam fundul pentru ca degetele lui să mă pătrundă mai bine. Aparent îmi uitasem scrupulele pe măsuța barului din care tocmai plecasem. Știam doar că nu vreau să regret ceea ce nu am făcut, voiam să mă eliberez de dorințe, voiam să păcătuiesc încă o dată, așa că mi-am oprit mintea și mi-am permis să simt fiecare atingere fără să îmi mai pese de consecințe.

L-am mușcat zdravăn de buză, dar el nu se oprea. Nu îl interesa că eram afară și oricine putea să ne vadă. Mi-a șoptit în ureche că vrea să mă lingă acolo jos, eu topindu-mă instant, înfundându-mă mai tare în degetele sale.

Și-a fixat o mână peste gura mea, dar gemetele se aruncau în valuri spre degetele lui și parcă așa răsunau mai tare, mai înfundat, mai sălbatic, demne de milă. Doar un sunet metalic le acompania agonia dulce, ștreașina pe care m-am proptit se zgâlțâia trădând mișcările trupurilor noastre febrile. Își opintea degetele necontenit în mine, iar eu tremuram din toate încheieturile ca o vargă.

............

2.      Prima noapte împreună

Tremuram încearcând să-mi încălzesc trupul mărunt, înfofolită în plapumă. Aveam părul răvășit și îmi ascundeam ochii de fiecare dată când îndrăzneam să-i zic ceva.

Stăteam lângă el, eram despărțiți doar de plapumă și câteva starturi de îmbrăcăminte. Și îl doream...Îl doream atât de tare. Îi simțeam penisul zvâcnind de dorință. S-a apropiat de mine, fiind determinat să pună capăt ridiculului ce nu ne lăsa să trăim, căci de când ne-am văzut prima dată tot ce am visat a fost momentul acesta. Voiam să îl sărut, să-i ating fața, buzele, mâinile, fundul. Voiam să fie în mine, să mă ridice și să mă pună peste el, mișcându-ne ușor.

Și-a ridicat cu greu capul și s-a uitat la mine. Probabil simțea și el același lucru, astfel nu venea aici, nu acum când totul era în joc... Pe chipul lui nu puteam citi mai nimic în legătură cu ceea ce gândea cu adevărat despre mine, dar ochii lui trădau aceeași dorință.

Eram confuză, căci pentru prima dată după ani de zile m-am uitat adânc în mine și am văzut că-mi lipsește ceva. Nu eram fericită, nu fusesem niciodată, pentru că tot ceea ce făceam era să îmi umplu golurile cu straturi de nimicuri, iar așa mă completam singură zi de zi.

Mi-am ridicat ușor mâna și am pus-o pe pieptul lui. Îi bătea inima atât de repede... Am povestit de fericire, mai bine spus eu am povestit, el fiind atent la modul în care mi se deschide gura, mi se mișcă buzele pentru a scoate cuvintele ce alunecau atât de greu. Îi vedeam expresiile feței, iar micile riduri din jurul ochilor se curbau atunci când el zâmbea.

Când el zâmbea o făcea cu totul, chiar și cu ochii, iar întreaga lui față îl făcea cea mai frumoasă ființă pe care am întâlnit-o. Nu îl meritam, dar totuși era aici, lângă mine, povestind vrute și nevrute. Nu mă merita, când eu eram incapabilă să simt. Și totuși, ne căutam, ne torturam ore întregi pentru a ne distruge reciproc.

A vrut să mă sărute, dar l-am respins. S-a întins din nou în pat. Deși eram unul lângă celălalt, eu eram departe, cuprinzând cu privirea tavanul și candelabrul. Nu mai spunea nimic...

-          Mă pun să dorm puțin, am spus după ceva vreme.

-          Nu dormi, nu dormi încă. Nu vreau să dormi. Ești obosită?

-          Nu.

Am fugit atunci să-mi spăl fața. M-am uitat la mine în oglindă. Machiajul era mai mult o umbră decât un machiaj propriu zis. Mi-am frecat de multe ori ochii, întinzând dermatograful ca pe o pânză de desen. Aveam mici linii sub ochi, pe obraz, iar la coada ochiului lungisem o linie până aproape de sprânceană. Dar el susținea că sunt tot frumoasă și că, probabil, eram mult mai frumoasă fără machiaj.

Când m-am întors, nu a așteptat mult până și-a avântat dintr-o dată tot corpul și s-a aruncat spre gura mea. Nu l-am mai respins. Îi simțeam buzele crăpate. Cu mâinile îi căutam fața, tremurând ușor de fiecare dată când îmi dezlipeam puțin gura de pe a lui. Mi-am luat buza superioară între dinți și i-am găsit gura zâmbind. Zâmbeam amândoi ca doi copii, jucându-ne cu focul.

Nu ne puteam dezlipi unul de celălalt. Adoram să îl sărut, să învăț dansul limbii lui în căutarea limbii mele. Îmi mușca tare buza, dar îmi plăcea.

Îl opream de fiecare dată când voiam să-mi ridice tricoul sau să-mi desfacă pantalonii. A început să-și legene trupul peste mine, la început timid, rușinat de apucăturile de animal pe care le avea, apoi, sub el, începusem și eu să mă mișc, rotindu-mi bazinul, lovindu-i ușor pelvisul. M-a înfundat cu capul printre perne, lăsându-mă să mă agăț de umerii săi. Și ne mișcam așa, îmbrăcați, într-un du-te vino agonizant. Îl torturam. Îl uram...Mă ura. Dar de fiecare dată când ne spuneam asta ne mișcam mai repede, lovind mai tare, suspinând necontrolat. Ne-am dat tricourile ude de sudoare jos și ne-am lipit unul de celălalt.

Era atât de cald, în aer mirosea a vanilie, iar sânii mei erau rotunzi, cu sfârcurile întărite. Nu a mai durat mult până când am rămas goi, căci trupul meu s-a desprins de minte și s-a lăsat pradă dorinței.
Și acum îmi amintesc de greutatea lui peste mine, cum îmi strivea lăuntrul și picurii de sudoare ce îi apăreau pe frunte.

...................

3.      Despărțirea

Sub plapumă îmi simțeam goliciunea zdrobită de un strat moale de piele străină și aspră. Nu eram singura ce își odihnea trupul în acel pat. Piciorul lui stătea sprijinit peste picioarele mele, iar respirația lui se rostogolea pe spatele meu, încordându-l. Simțeam căldura pe care o emana corpul lui lingându-mă, invitându-mă să îi cotrobăiesc prin suflet.

După ce am închis ușa în urma mea, am început să pășesc cât de repede am putut. Voiam să fug, dar aveam impresia că mă voi îneca cu aer și o să mă descompun acolo, în văzul tuturor.

Nu mai auzeam nimic altceva decât ritmul molatic ce mi se descria în piept. În spate rămâneau blocuri și magazine, siluete negre și zeci de mașini mute.

Soarele lumina strada, reflectând în ferestre. Era o zi atât de frumoasă, complet opusă sentimentelor ce îmi răscoleau sufletul. Nu înțelegeam cum ar trebui să mă simt după ceea ce făcusem. Îmi țineam brațele încrucișate peste piept ca nu cumva să pierd luptele acelea până nu ajung acasă. Îmi închipuiam că voi ajunge curând, îmi voi deschide brațele, prinzându-mi capul cu unghile. Voi plânge ca o nemernică tot ceea ce am lăsat să se întâmple, mi se va scutura lăuntrul și voi vărsa, apoi voi cădea în pat.

M-am strecurat înăuntru, lovind cu genunchiul ușa ca să se deschidă. Era încă cald în bucătărie și un miros de mâncare stricată venea dinspre vasele murdare pe care le lăsasem în chiuvetă.

Mi-am târâit trupul până în baie, iar acolo mi-am studiat ființa. Mi-am văzut ochii roșii, cearcănele, două pungi negre ce se afișau sub ochii mei ca două lacrimi de întuneric, buzele mușcate și roase de vânt, coșurile cu vârful alb ce stăteau să puște... Le-am strâns cu unghile murdare, apoi am șters sângele ce apăruse în locul punctelor albe. Am stat acolo în oglindă privindu-mă, fără a avea vreun gând. Mi-am ridicat cu stângăcie bluza, apoi maioul și mi-am văzut întâi stomacul plat. Urcând cu privirea mi-am zărit coastele una câte una și sânii acoperiți de mici vânătăi.

Mi-am dat jos toate hainele și m-am privit în oglindă. Slăbisem al naibii de mult în ultima perioadă și nu mai știam dacă noile mele forme mă făceau mai atrăgătoare sau, din contră, repulsivă. Oasele mi se vedeau la orice mișcare, pielea ținându-se țeapănă peste ele, sugrumându-mi măruntaiele să nu facă zgomot. Părul îmi acoperea mare parte din spate, căzând în valuri până aproape de fund. În față, sânii se ascunseseră printre suvițe rebele.

Mi-a scăpat un zâmbet în timp ce mă mișcam, studiindu-mi corpul... Nu m-am simțit niciodată mai goală ca atunci, așa plină de nimic înăuntru și totuși îmi permiteam să zâmbesc. Dar după acel calm, ceva s-a rupt în mine, pentru că o avalanșă de nimicuri și gânduri distructive se aruncaseră înspre mine.

Mi-am împins trupul sub duș și am lăsat apa să mă acopere în timp ce interiorul meu era nimicit. Am văzut apa sub mine devenind roșie, fiindcă se desprindeau bucăți din mine, luând cu ele visele care mă făceau întreagă.

Nu știu cât timp am stat sub duș, cât timp mi-a luat până ce am spălat mirosul lui de pe mine, dar știu că am frecat cu buretele fiecare parte până ce pielea mi-a devenit roșie. Priveam în gol, lăsându-mi trupul la înmoi, mintea derulând momentele acelea iar și iar și iar. Nu am făcut altceva în relația asta decât să ne scormonim prin răni, lărgindu-le și mințind că suntem fericiți.

Îmi aduc aminte de el, de trupul lui pe care l-am strâns în brațe acum o oră, de momentul în care m-a sărutat pentru ultima oară. A trecut atât de mult timp de când ne-am sărutat prima dată încât nu îmi mai amintesc de mine fără țigară. Port viciul lui acum cu mine, pedepsindu-mă că am îndrăznit să cred că el va fi cel care se va putea mula peste imperfecțiunile mele și că noi putem fi fericiți.
Ne-am iubit și ne-am dăruit trupurile atât de firesc, ne-am căutat cu mâinile prin întuneric și ne-am găsit stând buză în buză. Ne-am lipit sufletele, agățându-ne de timp pentru a-l opri. Dar noi nu am fost făcuți pentru a fi împreună. Totul e împotriva noastră. Ne desparte timpul și lumea. Iar acum ne despărțim chiar noi.

Vizualizări: 210

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de DUMITRU TIMERMAN pe Martie 9, 2014 la 5:35pm

Nu a fost ceea ce ar fi trebuit să fie...Uneori iubim imaginea idealizată a celuilalt, născută din imaginaţia noastră afectivă. Conştientizarea realităţii este de-a dreptul dureroasă...Tot ceea ce aţi scris poartă parfumul iubirii dv. şi cred că sunteţi talentată. Acest fragment din viaţa dv., descris cu atâta măiestrie scriitoricească, parcă face parte dintr-un roman, care se va naşte în curând. Uneori astfel de iubiri, nu trebuie să meargă mai departe de primul sărut, numai după ce acestea au fost puse la încercare de zeci şi zeci de ori, pentru a vi se confirma dacă este adevărată sau falsă...

Comentariu publicat de Toader T Ungureanu pe Martie 9, 2014 la 11:39am

formidabila descriere a unei iubiri inoente...frumos...îmi place cum scrii...s-ar putea ca urmatoarele să nu fie la fel,niciodată...

Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Februarie 14, 2014 la 1:50am

Faust

"Dintre porniri tu numai una ştii;

De n-ai cunoaşte-o, ah, pe ceealaltă!

Port două suflete în mine, vii,

Ce unul de-altul vor să se despartă;

Unul, de pofta dragostei cuprins,

Cu ghearele de lume-nfipt se ţine;

Iar celălalt, de pulbere desprins,

Urcă spre plaiuri strămoşeşti, divine..."

(Goethe, Faust - traducere de Mihail Nemeş)

Comentariu publicat de DUMITRU TIMERMAN pe Februarie 14, 2014 la 12:22am

Cu stimă şi nesecate aprecieri poetice...

Comentariu publicat de DUMITRU TIMERMAN pe Februarie 14, 2014 la 12:20am

Despărţirea din vis

 

Se scutură noaptea de diamante

 picurate din galaxii

prin iarba despărţirii din vis

se strecoară boabe de lacrimi

sclipitoare

pe buze răsar întrebări

dispersate de îndoieli

e noapte în somn

şi-i zi în dorinţă

iertarea-i departe

şi-aievea-i reproş

nimic nu te-ntoarce

din drumul ales

nici primul sărut

din prima iubire

nici mierea

din fructul nedespăţirii

doar,

un văl de iubire rămâne-n trecut

pe pleoapa ceasului

din miez de legământ

petale de crini sunt fiorii

părăsiţi

în ochiul de veghe

şi-n minte răsare noua iubire

primăvară descătuşată

de sub lanţurile iernii

dintre noi doi.

 

Dumitru Ţimerman, Satu Mare, 12 martie 2011

 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor