- Suntem în post, dar fantezii am multe,

Mi-s nopțile cu tine colorate

Și pigmentată ora cu păcate,

Dar cine stă durerea să-mi asculte

 

Ori să mă-ndrume către abstinență

Când te visez că-mi treci prin față goală,

O să primesc pedeapsa capitală

De ard ca lumânarea... Cer clemență

 

Că sunt fragil și plin de insolență,

Divinitatea poate să mă scuze,

Mă simt pierdut în fața unei muze,

Dar sunt dispus la orice penitență.

 

- E-un dezacord între idei și fapte,

Cine-ar putea, de altfel, să te-acuze

Că porți arzând dorințele pe buze

Și-un vis rămas din cea mai lungă noapte

 

Când rătăciți prin bezna pasiunii

Ne-am adorat ca sfinții din icoane,

Departe de luminile urbane

La limita de sus a rațiunii.

 

Ce dacă-i post, iubirea nu se neagă,

Nu mă dezic de ea, căci în esență

A renunța la vis e-o penitență

Pe care-am regreta-o viața-ntreagă.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor