nu dau gaurã universului
oricât întuneric aduc mãrturie
din loc în loc ard stele
nimicul este nimic
chiar şi când îl înmulţesc cu infinitul
o axiomã a creaţiei
inutilitatea nu e motorul deznãdejdiei
nici dragostea nu e pãcatul pãcatelor
numai uneori când îndrãznesc sã ridic ochii
spre adîncurile neîncepute
culeg durere din durere
şi fericirea cã sunt
rãmâne precum un stigmat
pe trupul nãclãit de moarte

între douã fiinţãri
am cules cuvinte
acum mã strãdui sã vi le povestesc

nu dau gaurã universului
oricâtã luminã aş aduce mãrturie
aş sfârşi rãstignit
pe o cruce de iubire

Vizualizări: 69

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Calotescu Tudor-Gheorghe pe Iunie 17, 2012 la 1:09pm

superbă este trăirea ta, Violeta

mulţumesc

Comentariu publicat de HALAS ELENA DORINA pe Iunie 17, 2012 la 9:14am

,,nu dau gaurã universului" dar ,,aş sfârşi răstignit pe o cruce de iubire"....foarte frumos.Un poem deosebit.

Comentariu publicat de driza thoma pe Iunie 17, 2012 la 8:44am

Emotionanta poezie.Instrumentele stilistice foarte expresive radiaza o energie romantica.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor