Presar cenușă din tipar

Pe rugul nopților viclene

În anotimp cu număr par

Și boltă cu sclipiri obscene.

 

Ridic pe brațe slove reci

Cu iz de portocale moarte

Și-adun iar cochilii de melci

Ce n-au încă ferestre sparte.

 

Rămân în așternut obtuz,

Nu am tichete de parcare,

Plouă din nou și sunt confuz,

Am ghete sparte în picioare.

 

Aleargă ceasul din tavan,

Gara-i pustie peste noapte,

Un impiegat fluieră-n van,

A deraiat trenul de șapte.

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor