poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare
"la 23 de ani de viaţă / nu mai am ce să scriu până mor / şi e viaţă azi / e gura mea deschisă în faţa morţii gurii mele / e soare peste foc / e tot ce-aş mai scrie / dacă aş mai avea ce să scriu până mor / e pielea cea mai întinsă a zilei / e ziua în care mor / ziua în care mor este încă o zi de viaţă."(Ziua in care mor, volumul Acelaşi cer ce nu e, editura Vinea 2006)
"într-una din dimineţi / ne vom întoarce acasă / şi vom sta în faţa Domnului / şi a tuturor celor ce ne aşteaptă / vom fi treji / vom musti de laptele zilelor" (jagrat - laptele zilelor, volumul Floarea cu o singua petala, editura Junimea, Iasi, 2002)
Adaugă un comentariu
Dumnezeu să-l odihnească în pace! A ars ca o lumânare, dar ne-a lăsat sufletul lui tânăr prins în poeme. Bobiţă pentru cei dragi şi apropiaţi, Virgil Bănescu, pentru Literatura Română!
Mulţumesc Cristina Vlaşin pentru rememorarea muzicală pe care ne-ai oferit-o!
Despre cine vorbesti aici dle Badican? Probabil ai inteles dta gresit...
Da, cred că am face bine memoriei lui să evităm să-i zicem ,,Bobiţă", cu toată dragostea ce i-o purtăm, mai ales că a fost o mare şi ultimă dorinţă faţă de cei apropiaţi. I-am citit poeziile şi sunt fără îndoială creaţii ale unui spirit matur, cum poate nu vom fi mulţi dintre noi la vârste înaintate.Vârsta cuiva nu e decât o invenţie pământeană. Fiecare avem vârsta reală a experienţei evolutive pe care am parcurs-o.
Felicitări doamnei Cristina VLAŞIN a cărei voce armonioasă interferează atât de fericit cu poezia.
Am citit despre el ca nu ii placea sa i se spuna "Bobita": "Bobiţă a murit implorîndu-ne să nu-l mai numim Bobiţă, că are şi el un nume de om, „Virgil“..."http://www.observatorcultural.ro/In-memoriam-Constantin-Virgil-Bane...
Artistii au, de regula, o sensibilitate care ii vulnerabilizeaza mai mult in raport cu ceilalti, cu societatea.
Si intradevar, asa cum spune Ion Burhan, nu este usor sa traiesti poezia! Nu este simplu sa stai cu sufletul la vedere! Iar despre singuratate... leacul este cel dintotdeauna. De-am ști sa-l dam in cantitatea necesara si la timp!
"într-una din dimineţi / ne vom întoarce acasă / şi vom sta în faţa Domnului / şi a tuturor celor ce ne aşteaptă / vom fi treji / vom musti de laptele zilelor"... Fie şi doar pentru acest gând, mulţumesc că l-aţi adus aici pe minunatul d-voastră prieten, cu versurile, cu vocea şi cu zâmbetul lui tineresc... Cristina Maria, aveţi o voce minunată şi o sensibilitate aparte în interpretare...
Nu inteleg ,un tanar care avea atatea de spus , prin ceea ce simtea si s-a stins ,desi a spus la 23 de ani nu mai am ce sa scriu pana mor e viata mea deschisa in fata mortii gurii mele>>.M-a tulburat.
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !
Alătură-te reţelei reţeaua literară