... ca și cum fructu-ar fi mereu bastard,
sau din iubire, ies miresme încântătoare,
doar de-i frugală, ca sămânța ce-ar da floare
doar de-i boboc de-un jurământ ascuns sub fard...

... așa pupila de-un desfrâu sau patimi,
ori pajul de adulter crescut în palma
credinței ”padre”, dedicată-n șir de lacrimi
o viață, cum secret păstrat, ca și altele, de-a valma...

... așa ar putea fi și rușinea, ce nici oceanele nu spală,
cu chip de adolescentă se pierzând pe sine,
plecată de la bal într-un vertij de tremur, goală,
lăsată pradei de-un amor îmbietor de bine...

... un pic nedrept e apelativul plin de mângâiere,
ce parcă merit dă doar vieții din păcat,
ca și cum vina ar da mai mult drept la plăcere
și castul, îndurarea, cinstea n-ar fi ”meritat”...

... zişii legitimi, răsădiți din litere semințe
din coadă de alfabet, zeificați odoare,
îs devalizați de purul, de izul coloratei ființe,
cum n-ar avea traseu, până la fruct, prin floare...

... depun deci moțiunea, eu, ca să răstorn din tasuri,
să-nchin pământu-ntreg cu-al său sublim de floră,
la tot ce suntem toți, o zi; copii, mici strasuri,
diamant, sau rubin, ce întoarce secolul în oră...

... îngrășând toți pământul, cu floarea dintr-o amforă!...
12.03.2012

Vizualizări: 10

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor