Ziua fără tine mi-a părut

mohorâtă și atât de lungă,

de simțeam un dor necunoscut,

sufletul voind să mi-l străpungă.

 

Îmi părea că soarta mi-a întins

cupa cu amarnica otravă

care, spre abisuri, m-a împins,

pentru-a suferințelor izbavă.

 

M-am simțit trecând un ultim râu,

cu monezi ce-mi apăsau pe pleoape,

într-un ritm de barcagiu molâu,

ce vâslea spre hăul dintre ape.

 

Ziua fără tine a trecut …

Ducă-se! – căci tu ai apărut.

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor