- “Şi brusc am înţeles că fără tine
Nici eu în toate minţile nu sunt...”
Cu Păunescu înţeleg mai bine,
Ce simt; acum vrăjită de cuvânt,

Încerc să-ţi scriu măcar câteva rânduri,
Mi-e dor de tine, simt un gol în piept,
Mi-s tâmplele albite-acum de gânduri...

Şi-aştept... oricât, oriunde-o să aştept...

Sunt nopţile prea lungi, departe-i vara,
Mă doare ziua-ngustă care vine,
E plină cu speranţe călimara,
... Şi brusc am înţeles... eu, fără tine...

 

- Când nu te văd, chiar numai o secundă,

Mă doare lipsa ta, adânc, în piept,

N-am bănuit, iubito, ce profundă

E dragostea ce-ți port și mă aștept

 

De mână să pășim întreaga viață

Ca rimă-mbrățișată într-un vers

Și călimara plină de speranță

Să lase-n urmă clipe de neșters.

 

Pe-o margine de vis stau lângă tine

În fiecare zi tot mai convins

Că doar pășind în doi putem menține

Mereu focul iubirii noastre-aprins.

 

    Liliana Trif & Ioan Grigoraș

 

https://www.youtube.com/watch?v=I3UHHbQ0_Ig

Vizualizări: 29

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Septembrie 28, 2013 la 8:44am

...mulțumesc, Aurelia...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor