DE CE URÂM FEMEILE? Pseudo-pledoarie pentru văl

 

Firea omenească este complicată şi paradoxală. Mentalitatea unei societăţi sau chiar a unei civilizaţii se constituie din elemente aproape insondabile, pe care suntem tentaţi să le ignorăm. Civilizaţia islamică, de pildă, impune ca femeia să poarte văl, iar noi condamnăm aceasta ca pe o mare încălcare a drepturilor femeii.

 

Atitudinea este, fără îndoială, justă, dar ea face abstracţie de coordonatele unei civilizaţii foarte vechi care, la un moment dat, a deţinut supremaţia şi chiar a fost determinantă pentru alte culturi. Spania, de pildă, a fost cucerită şi civilizată de maurii din nord-vestul Africii, în anul 711, şi a fost ţinută sub dominaţie peste 100 de ani. Cultura spaniolă ar fi de neconceput astăzi fără influenţele majore exercitate de civilizaţia arabă, proaspăt islamizată. Marea moschee din Cordoba, de pildă, transformată de Carol Quintul în catedrală, sau castelul Alhambra, fosta reşedinţă a regilor mauri din Granada, sunt capodopere ale arhitecturii musulmane, modele culturale pe care civilizaţia europeană le-a asimilat.

 Avem deci, tendinţa de a considera primitiv ceea ce nu este conform cu gândirea noastră. Care gândire este, la rândul ei, rezultatul unui anume tip de civilizaţie. De aceea, problema vălului care acoperă chipul femeilor musulmane este şi nu este o dovadă a discriminării sexuale. Este, cu siguranţă, în contextul unei civilizaţii de tip european, în care femeia a devenit total independentă şi umblă din ce în ce mai dezbrăcată. Nu este, în contextul culturii şi civilizaţiei arabe, în care femeia trebuie protejată de privirile scormonitoare ale bărbaţilor ahtiaţi după sex. Vălul are, deci, în primul rând, un rol protectiv. Iar faptul că o femeie nu-şi poate expune în niciun fel farmecele personale este frustrant nu atât pentru ea, cât pentru bărbat. Şi nu atât pentru un bărbat musulman, cât pentru un bărbat european.

 Aici ar trebui subliniat următorul aspect: comportamentul sexual al arabilor este diferit şi mult mai “perfecţionat” decât al europenilor. Ei au un cult al iubirii carnale, sunt maeştri ai detaliilor de atmosferă şi sunt foarte responsabili de reuşita unei nopţi de dragoste (sau, cum am zice noi, a unei partide de sex). “O mie şi una de nopţi” oferă dovezi concludente şi nenumărate despre rafinamentul sexual al arabilor şi importanţa pe care ei o acordă jocurilor erotice.

 Problema spinoasă a vălului musulman trebuie privită şi în acest context, care implică o veritabilă ruletă rusească. Adică bărbatul musulman e obligat, practic, să recompună portretul şi anatomia-robot a unei femei, pornind de la puţinele elemente vizibile: ochii şi “husa” care acoperă trupul. Evident, se poate înşela, dar asta este problema lui, care ţine de lipsa de imaginaţie sau de intuiţie. Şi, la urma urmelor, dacă se înşală, îşi mai ia o nevastă, şi încă una, cât îl ţin banii şi puterile firii.

 Toate acestea nu constituie o pledoarie pentru promovarea vălului la români, ci doar o abordare mai nuanţată a unui fenomen care ţine mai degrabă de cazuistica misterului decât de discriminarea sexuală.  Un lucru este, fără îndoiala, judicios în toată această poveste: numai acolo unde femeia poartă văl, te roade dorinţa de a-i citi chipul.

 

Din volumul „DE CE URÂM FEMEILE?, Editura Ştefan, 2011
Tel. 021-223.26.60
E-mail:
stand2001@cartea-ta.ro


Sursă: certitudinea.ro


Vizualizări: 375

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Petrescu R. Raimond-Florin pe Mai 14, 2012 la 12:20am

Bărbatul şi femeia

de Victor Hugo

Bărbatul este cea mai elevată dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal. 
Dumnezeu a făcut pentru bărbat un tron, pentru femeie un altar. 
Tronul exaltă, altarul sfinţeşte. 
Bărbatul este creierul, femeia este inima. 
Creierul primeşte lumină, inima primeşte iubire. Lumina fecundează, iubirea reînvie. 
Bărbatul este puternic prin raţiune, femeia este invincibilă prin lacrimi. 
Raţiunea convinge, lacrimile înduioşează sufletul. 
Bărbatul este capabil de eroism, femeia - de orice sacrificiu. 
Eroismul înnobilează, sacrificiul aduce sublimul. 
Bărbatul are supremaţia, femeia are intuiţia. 
Supremaţia semnifică forţă, intuiţia reprezintă dreptatea. 
Bărbatul este un geniu, femeia este un înger. 
Geniul este incomensurabil, îngerul este inefabil. 
Aspiraţia bărbatului este către gloria supremă, aspiraţia femei este îndreptată către virtutea desăvârşită. 
Gloria face totul măreţ, virtutea face totul divin. 
Bărbatul este un cod, femeia este evanghelia. 
Codul corijează, evanghelia ne face perfecţi. 
Bărbatul gândeşte, femeia intuieşte. 
A gândi înseamnă a avea creier superior. 
A intui, simţind înseamnă a avea în frunte o aureolă. 
Bărbatul este un ocean, femeia este un lac. 
Oceanul are o perlă care îl împodobeşte, lacul, poezia care-l luminează. 
Bărbatul este un vultur care zboară, femeia - o privighetoare ce cântă. 
A zbura înseamnă a domina spaţiul, a cânta înseamnă a cuceri sufletul. 
Bărbatul este un templu, femeia este sanctuarul. 
În faţa templului ne descoperim, în faţa sanctuarului îngenunchem. 
Bărbatul este plasat acolo unde se sfârşeşte pământul, femeia acolo unde începe cerul.

Comentariu publicat de Petrescu R. Raimond-Florin pe Mai 14, 2012 la 12:15am

Comentariu la comentarii: fratilor, ati facut praf... toate prefecturile din Romania ! LMAO

Comentariu publicat de Petrescu R. Raimond-Florin pe Mai 13, 2012 la 5:44pm

Oameni buni: ati citit cartea in intregime ? LOL

Comentariu publicat de Adrian Scrimint pe Martie 21, 2012 la 2:01pm

Cam dur titlul! Cred că respectul este de multe ori reciproc. Poate că ar fi şi un ciclu reversibil al istoriei. Dacă ne întoarcem în vremurile timpurii ale antichităţii vom vedea că amazoanele conduceau lumea. În rest, predomină adesea conflictele de mentalităţi şi cultul acestora. Nu trebuie să ne uităm prea departe în grădinile altora. Vom sesiza că într-ale nostre ies la iveală diferenţe vădite de mentalitate: un oltean nu va gândi niciodată ca un moldovean şi nici un dobrogean ca un ardelean etc... Frumos jocul fantezist al arabilor, dar dacă femeia îşi leapădă vălul în ce degenerează fantezia lor atunci când o lovesc cu pietre?! Dacă lăsăm comentariul dumneavoastră la o latitudine euforică, acaparăm apogeele Nirvanei... Să vedem şi partea feerică a lucrurilor!

Comentariu publicat de Laura Cristina Saracin pe Martie 20, 2012 la 6:51pm

Deci insistati! Credeti ca veti primi raspunsuri diferite decat cele primite la postarea anterioara? Poate cateva, dar majoritatea va vor spune iarasi si iarasi adevarul in fata. Lasati-va de mistere, domnule Manega si incercati sa vedeti realitatea cruda.

Comentariu publicat de zadic ioana pe Martie 20, 2012 la 6:01pm

Pentru mine femeia trebuie să fie femeie,să-şi exprime unicitatea şi prin îmbrăcăminte...Interesant articol.

Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Martie 20, 2012 la 4:08pm

Si, totusi, de ce le iubim? Pentru ca impreuna facem intregul. Nu se face nimic cu ura. Totul se face numai cu iubire! Chiar si in cazul cand reciprocitatea nu e completa. O alta zana tot va veni intr-o zi! Femeia trebuie mangaiata, cantata, iubita. Este, totusi, izvorul vietii! Cu toate partile ei pozitive si negative ea este EA!

Dum spiro, spero!

CETITORIUL (clic pentru a le cunoaste si a le iubi)

 

 

 

 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor