DE CE URÂM FEMEILE? Despre purtătoarele ilegale de sex

La o primă evaluare, ar putea fi încadrate, în această categorie insolită, prostituatele, pentru că ele practică sexul într-un mod care încalcă legile ţării. La o privire mai atentă, şi uşor răutăcioasă, observăm că şi-ar putea găsi locul aici şi femeile urâte. Ambele încadrări sunt însă incomplete şi cam după ureche, căci trebuie să definim mai întâi termenii. Sensul expresiei „purtătoare ilegală de sex” poate fi înţeles numai raportînd-o la rolul şi rostul sexului în viaţa noastră. Menirea acestuia este, pe scurt, perpetuarea speciei şi plăcerea. În societatea modernă accentul se pune din ce în ce mai mult (şi mai comercial, am putea spune) pe cel de-al doilea aspect. Pornind de la aceste premise, nu riscăm prea mult afirmînd că orice femeie care îşi foloseşte sexul în alte scopuri decât cele menţionate (adică pentru a face copii sau pentru a simţi plăcere) o face cumva ilegal, deci ea devine automat purtatoare ilegala de sex.
O suspiciune asupra leagalităţii uzului de sex ar pluti şi asupra lesbienelor, dar aici legile juridice sunt mai îngăduitoare decât cu prostituatele. În orice caz, ţi se rupe inima, bărbat fiind, când constaţi ce mândreţe de femei întorc spatele sexului tare, pentru a se arunca în braţele amorului homosexual.
Situaţia devine şi mai îngrijorătoare dacă ridicăm puţin ştacheta şi conferim sexului rolul restrictiv de mijloc de expresie al sentimentului de dragoste. Adică, dacă incriminăm practicarea liberă a sexului fără iubire. Presupunînd că am ţine morţiş să ne păstrăm în litera şi spiritul acestei legi, ei bine, atunci chiar că am risca să ne petrecem viaţa în singurătate şi planeta să se stingă.
Din fericire, această lege (care, de fapt, există) este doar morală, nu şi juridică. Oamenii continuă să facă sex fără dragoste (aşa cum, în compensaţie, unii iubesc platonic, adică fără să facă sex), unele femei continuă sa practice prostituţia, altele adulterul, iar altele lesbianismul. Iar viaţa merge înainte, mai scârţîind, mai alunecînd, mai poticnindu-se, în traseul ei spre eternitate. Din această mişcare browniană, răsar uneori marile iubiri care, aşa cum spunea Balzac, sunt rare ca şi capodoperele. Iar în excesul nostru de moralitate (dacă ni se întâmplă să facem şi asemenea excese), nu trebuie să suferim prea tare, că uite ce păcătoşi suntem, vedem o femeie superbă şi în loc să o apreciem estetic, vrem să ne culcăm cu ea!... Din asemenea sentimente triviale se nasc uneori marile poeme de dragoste...
Dar cum rămâne cu purtătoarele ilegale de sex? Şi, în primul rând cu cele mai importante, cu feministele adică? De ce feministele? Dintr-un motiv foarte simplu: mişcarea feministă nu este, în primul rând, un curent de promovare a valorilor feminine, ci unul de confiscare a valorilor masculine. Care, din fericire, sau din nefericire, încă guvernează lumea. Majoritatea feministelor vor, de fapt, să ia locul bărbaţilor. Adică vor să fie bărbaţi. De aceea ele sunt purtătoare ilegale de sex.
Situaţia, cu toate aceste nuanţări, are şi o explicaţie statistică: femeile sunt, în lume, mai numeroase decât bărbaţii. Iar dintre bărbaţii existenţi, şi aşa puţini, mulţi sunt, la rândul lor, purtători ilegali de sex.

Din cartea "DE CE URÂM FEMEILE?", în curs de apariţie

Citeste si pe CERTITUDINEA

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor