Ce fără margini încântare


ce cântec fără de-nceput
ce taină revărsată-n mare
femeia-ncepe c-un sărut
Ce cântec fără de-nceput
femeia-ncepe cu sfârşitul
dar niciodată n-am s-o uit
femeia-i pâinea şi cuţitul
Femeia-ncepe cu sfârşitul
ce taină revărsată-n mare
cu răsăritul şi-asfinţitul
e cea mai pură întâmplare
Ce cântec fără de-nceput
ce rai de unde-ai re-născut
Costel Zăgan, CEZEISME II

Vizualizări: 56

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Liviu-Ioan Muresan pe Martie 9, 2015 la 6:28pm

Bun. Chiar dacă sînt riguros în ceea ce priveşte prozodia, aici se simte ritmul. La versul 3 aş zice "femeia-ncepe c-un sărut".

Plăcută citirea.

Comentariu publicat de Anastasia Moldovanu pe Martie 8, 2015 la 7:52pm

Imi face o deosebită plăcere să citesc CEZEISME D-stră!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor