“Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă,
Ci totul se transformă.”
Antoine-Laurent Lavoisier

nimic nu e altfel decât a fost.
poate liniile să se adâncească mai mult
pe curbura pietrei,
e posibil chiar şi ochiul
să se desprindă de pe cercul său
pentru a atinge umerii goi.
se poate.

lucrul, însă, e definit în sine
fără a se rupe din interiorul jurului,
dincolo de a fi.

el aşa este mereu, lucru,
sine de minuscule întârzieri
care nu se pierd, nici nu se câştigă;

alergă de la o trecere la alta
ca ochii unei fete de la apus la floare,
în definiţie de fluturi,
fără a rupe auzul de retină.

uneori se amestecă,
ştiu,
şi latră înspre pământ
sub formă de pom,
de apă,
de reacţii care ating atomii
dar nu pleacă niciodată din pântecul firii
care există.
nici de murit nu moare,
ca lucru in sine.

nu te căuta mai departe de tine
căci tot ce e
îţi seamănă, fără să fii.

Vizualizări: 24

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor