O odă ar merita ce leacul făptuiește;
Resuscitare, când bătaia e pierdută
Cu propriul său, ca-ntr-un război civil, redută
Ce stă să cadă, în trădare, mișelește.

Nu-i doar uzura inamic de depanare
Când facerea-i auto reciclare-n ciclu;
E lașitatea minții-n răul acceptat multiplu,
În loc de crez înspre-o dorită vindecare.

Vendetta poate fi din alte gene
Ce țin memoria pierdutelor ambiții,
Se retrasând așa cum o fac paraziții,
Sau când nectarul, sau polen, sunt alergene.

E zilnic un parcurs printre invazii
De vechi, sau de necunoscute chipuri
Noi; metamorfozate-n trucuri, tipuri
Să-nșele vizite nevinovate-n razii.

Câți s-au pierdut din noi de secole cu rândul,
Rămași goliți de vlagă-n neputință
Și-atât de tineri pierzând trup; chiar de voință
Îngemănau cu crez și cast, sperând nicicândul.

Trăim favorul revolut din veșnic aliment,
Ce tatonăm în multele necazuri de milenii...
Lui Dumnezeu i-am luat din geniu și vedenii
Și ne-am făcut Mesia în așteptare... Un medicament!
02.03.2012

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor