toate povestile sunt lungi cat un pat
intotdeauna patul este montat intr-o fereastra
din care flutura tinereste o perdea.
prin fereastra zboara poetic pasari
sau alte personaje secundare
flausate, de hartie sau diverse materiale
relationate , in tonuri superlative.
nu lipsesc verbele fluide, suave, calatoare
si gesturile transante, clapele , tastele si
semnele de punctuatie
infipte surubelnic intre conversatii
(cine nu inventeaza cuvinte?!)

spre amiaza totul se rotunjeste ca intr-un ceas
(desi geometria e o iluzie)
copacii isi taie bratele, parul, limba,
inventeaza o usa pe care nu vor intra si nu vor iesi niciodata
si o cheie pe care o inghit desi
nici asta nu se va intampla niciodata.
frica stinge lumina
patul se inchide ca o carte
cartea se face mica si uneori
tine loc de inima

Vizualizări: 179

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Mihaela Popa pe Octombrie 9, 2014 la 9:17pm

semn de admiraţie

Comentariu publicat de Florin T. Roman pe Octombrie 8, 2014 la 1:28pm

Apreciez

Comentariu publicat de elena katamira pe Octombrie 8, 2014 la 10:40am

nu am mai scris de mult, va multumesc de citire...!

Comentariu publicat de Adrian Grauenfels pe Octombrie 8, 2014 la 9:08am

Comentariu publicat de Gheorghe Apetroae - Sibiu pe Octombrie 7, 2014 la 11:10pm

   Demers al unei existenţe izolate, claustrată  print-o depărtare , se pare forţată, de cadrul colectiv, copleşită, în schimb, de o cavalcadă de imagini- ficţiuni - bine construite de Elena Stănescu, în geometrii diferite. Este un exerciţiu de versificaţie al unei cititoare de poveşti lenevită în  patul iluziilor, frumos expus, accesibil pentru oricine…, nu discret, " ... montat intr-o fereastra /din care flutură tinereşte o perdea". Este o chemare şi o oprire continua în faţa unei lumi transfigurată-brodată cu simboluri antinomice, cum ar fi: " frica stinge lumina"...sau …  uşa zăvorâtă, de  poeta însăşi, pe care " nu vor intra şi nu vor ieşi"... Asistăm la o expunere stilizată, ingénuă a unor stări existenţiale complexe... care merită toată consideraţia!... Gheorghe Apetroae,Sibiu

 

 

           

Comentariu publicat de Adrian Scrimint pe Octombrie 7, 2014 la 7:50pm

Amintindu-ne de copilărie. Poveştile ne fac să evadăm din cotidian. Însă şi acolo, dacă nu ne ajută fantezia nu ne putem descurca. Refugiul stă până la urmă tot în evadare, mi se pare... :) Frumos şi contemplativ deopotrivă!

Comentariu publicat de ioan-mircea popovici pe Octombrie 7, 2014 la 7:03am

a venit Barbu la mine

şi mi-a zis

grupul acesta-i dintr-o algebră

cu sentimentele puse pe tavă

ia tu sămânţa acesta

şi spune

eu zic că

esenţialul este în drumurile

dintre inimă şi minte

o coardă subţire

pe care-o ating cuvintele

şi gesturile

făcând-o să cânte

după cum se apasă pe ea

bucuria sau teama

Elena Stănescu zice că

"frica stinge lumina
patul se închide ca o carte
cartea se face mică şi uneori
ţine loc de inimă"

toţi spunem câte ceva

cel mai bine însă

le spune

ceea ce rămâne după noi

ce poate să rămână după noi altceva

decât faptele noastre

copiii şi nepoţii noştri

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor