reţeaua literară

poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare

de sus în jos, de jos în sus

şi de la stânga la dreapta:

iubito,
cât de neînsemnată,
de vinovată de atâtea prăbuşiri,
cât de vinovată de atâtea eşarfe,
cât de aproape de ocean,

cât de murdară de atâţia piţigoi omorâţi cu bazooka,
murdară de sânge,
de pământ,

cât de mică,
de neagră,
de nesuferită,
cât de dispreţuită,
râu tulbure de durere

ne-vorbind cu nimeni,
necunoscută,
neobservată,
ascunsă
în colţ de cameră,
în colţ de lume,

dâră umedă de pământ,
cum se prelinge,
se rostogoleşte prin umbră,
cum se adună şi curge necontenit în ocean

lacrima ta

Vizualizări: 27

Îmi place

Membri cărora le place: 2

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ningu Queno pe Iunie 6, 2012 la 2:40pm: ba da. bine sesizat.

Comentariu publicat de Ningu Queno pe Iunie 6, 2012 la 2:27pm: la un capăt "lacrima" la celălalt "iubita" depinde de unde începi să citeşti dar nu ştiu dacă şi apoteotic.

mulţumesc.

Comentariu publicat de Oana Hemen pe Iunie 6, 2012 la 2:11pm: Când am citit, întreaga poezie a fost o grabă spre apoteoza versului final. Lacrimă ascunsă- ocean al iubitului.

Frumos. Te felicit.