- Dă-mi un pahar să-nec în el pojarul

Nopților reci când ard ca un vulcan

Și mă frământ în somn, nu-mi cade zarul,

Doar visele îmi cad pe topogan,

 

Să fie toamna prea alambicată

Că n-am noroc la zaruri și la cărți

Sau ochii tăi uimiţi, de ciocolată,

N-au învăţat să descifreze hărți?

 

Dar am să urc în primul tren de noapte

Să te descopăr caldă-n aşternut,

Să transformăm delirul nostru-n fapte,

De mii de ori s-o luăm de la-nceput.

 

- Nu ştiu de ce de-o vreme-şi schimbă cursul

Minutul ăsta leneş, infidel,

Politica şi-a încheiat discursul,

Iar ştirile de presă sunt la fel.

 

Am obosit să număr nopţi absente

Când eşti departe şi te-aştept s-ajungi,

Se schimbă ora, iarna-mi cântă-n strună

Şi plouă molcom. Nostalgii-ndelungi

 

Aprind în suflet candele uitate,

Mă pui pe jar, promiţi că vei veni

C-un vis târziu, ce-ajunge pe la şapte,

Să bem din cupe albe fantezii.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 67

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor