Aşază-te aici lângă mine în leagănul dintre lumile noastre
între florile îmbobocite printre împletiturile  funiilor
ne aplecăm

ne balansăm
o dată încă o data. te bucură!
lumea din care vin e după aburul acela
când o sa fiu aproape de negura ta intind mâna şi risipesc
taci. încordat îţi acoperi ochii urechile
şi mă faci să cred că lumea ta e cumplită
hai să îi spunem că are uitarea in sânge
ne va asculta oare?



uimirea mă cuprinde în vorbele pe care le şopteşti
este minunata întalnirea aceasta
trebuie doar să privesc şi

îţi pot mângâia cuvintele
pe care le cunosc de parcă ar fi fost născute din mine
aproape ne dăm peste cap
lumea aceasta grăbită îşi uită povestea
îi putem vorbi dacă-i deschidem ochii urechile
cu stupit şi cu tină cum ne-au fost deschise şi nouă
o vom învăţa alfabetul simplu al inimii
şi la urmă de tot îi vom arăta verdele minunat al ierbii
răbdarea noastră îi va fărâma încet
carapacea ţestoasă a ochilor
şi zidul chinezesc al urechilor


despre mine îţi pot spune doar
nu-mi feresc ochii urechile cu mâinile ci le cercetez
de frica vreunei carapace crescute peste privire
sau unui zid lung deasupra timpanului
si că
atunci când ţie îţi pare că tac de fapt
te iubesc



îmi dai voie sa te ţin de mâna ?
te rog
am in buzunar o acadea în forma de stea
am ronţăit un colţ, mai sunt patru
ţie ţi-o dau dacă-mi prinzi mâna
mi-e teama să nu alunec
căci în lumea mea nu mai vreau
în lumea ta o să-mi văd carapacea ţestoasă a ochiului
şi-o să-mi aud zidul chinezesc al urechii
te rog!…te rog
uite-ţi mai dau un bulgaraş de soare
pe care l-am ascuns intr-un zambet
ştiam eu că îţi place
vrei tu?


te rog să-ţi lipeşti linia inimii ce străbate podul micuţ
al palmei tale de la mâna dreaptă
peste aceeaşi linie din podul palmei mele crestate
priveşte cum se sudează se încalecă structurile liniilor
peste uniformul ponor ce ameninţă zborul sub leagăn
trainic e podul zidit cu palmele noaste şi
nu poate fi fărâmat nici cu fierul cel ascuţit
iar de va curge  sânge vom presa cu acadeaua rănile
vom cauteriza cu rămăşiţele din bulgăraşul de soare
luat în palme şi sărutat
aceaste  mici crestături nu vor putea decât să înmulţească liniile vieţii
cu încă doua unele într-altele
descălecate peste alte linii crestate din inimi


îmi place aici lângă tine ascultăm cum şoptesc
podurile palmelor noastre însemnate
vrei sa mă strangi in brate?mi-e frica de inserarea care mă încearca
uite imi sprijin capul în umărul tău
tu îndrazneşte si mă strânge cu forţă 

vreau sa te simt alături
de ceva nopţi sunt obosită de frica varcolacilor care-mi înghit luna
dacă visez urât te rog nu mă trezi
coşmarul va coborî din vis peste mine
doar mângâie-mi faţa si o sa râd fericită


noapte bună miez din cuvinte!
am reuşit să te-adorm nelinişte obosită
daca te uitai la cer poate zăreai coama de leu
a inimii mele chiar lângă lună cum o păzeşte
o vedeai sigur dacă priveai în adâncul inimii tale
nimeni nu-ţi va sfâşia astrul
dormi liniştită


buna dimineaţa! m-am odihnit după atâtea nopţi
trebuia să mă mişti dacă ţi-a amorţit braţul
ce bine-am dormit
mi-ai mângâiat toată noaptea obrazul

dar ai mâncat un colţ din acadeaua sub forma de stea
dacă o vreau inapoi?


Buna dimineaţa!


 


 

 

 

 

Vizualizări: 250

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de remus-lucian stefan pe Mai 27, 2011 la 6:42pm
mulţumesc emilian
Comentariu publicat de remus-lucian stefan pe Mai 8, 2011 la 2:55pm

mulţumesc lidia! pânza ţesută de dumneavoastră din frânturi m+a impresionat până la lacrimi. este  un dar  deosebit.

 mă înclin în faţa dumneavoastră, ştefan

Comentariu publicat de remus-lucian stefan pe Mai 7, 2011 la 2:18am

mulţumesc marius penru semn!

 

mulţumesc gabriela! mă bucur că rezonează cuvintele de parcă ar fi fost născute din tine!

uite adresa blogului meu: http://stefanremus.wordpress.com/pictografia/video/.

 

mulţumesc victoria pentru remarcarea liniilor inimii care se întâlnesc în podul palmelor

 

 

corina trebuie să recunosc . mă bucură mult că poemul meu te-a îndemnat la scris. este cel mai bun argument pentru mine că te-a prins în hora cuvintelor sale.

Comentariu publicat de Corina Laszlo pe Mai 6, 2011 la 2:30pm
trebuie sa fac o mica corectie a textului meu: innobileaza
Comentariu publicat de Corina Laszlo pe Mai 6, 2011 la 2:12pm

Foarte frumos!

tocmai m-ai inspirat si am scris "pentru toti cei care au suflet de poet":


Picuri mici de ploaie violet

            autor Corina Laszlo

candva, greseam

credeam ca numai eu iubesc

si asta m-a cam intristat....

cand am vazut ce simti si tu

m-am emotionat

imi place sa observ iubirea

ce vine din sufletele noastre

si infloreste ca un buchet de liliac

m-am bucurat ca totul este evident

noi toti iubim cuvintele, frumosul divinul, arta

si tot ce ne transforma inima si sufletul

in picuri mici de ploaie violet

aceasta fiind culoarea care desavarseste curcubeul

si ii inobileaza pe poeti

Comentariu publicat de victoria preotesescu pe Mai 6, 2011 la 1:32pm

 am citit   de mai multe ori...deosebit  poem...!

 

...o  intalnire intre doua suflete,doua inimi. ale caror linii se intalnesc   in podul palmei   a.doua maini..

si atat de frumos gand...:

"lumea aceasta grăbită îşi uită povestea
îi putem vorbi dacă-i deschidem ochii urechile
cu stupit şi cu tină cum ne-au fost deschise şi nouă
o vom învăţa alfabetul simplu al inimii
şi la urmă de tot îi vom arăta verdele minunat al ierbii
răbdarea noastră îi va fărâma încet
carapacea ţestoasă a ochilor
şi zidul chinezesc al urechilor.."

un gand bun,pentru o inima mare...
Comentariu publicat de Popa Gabriela pe Mai 5, 2011 la 8:25pm

"Îmi dai voie sa te tin de mână?/te rog,am în buzunar o acadea în formă de stea/am ronţăit un colţ,mai sunt patru/ţie ţi-o dau dacă-mi prinzi mâna........

 noapte buna miez de cuvinte!/Daca te uitai la cer poate zareai coama de leu....."

Da,îţi dau voie să mă ţii de mână,nu ţi-am zărit coama de leu dar eu însămi sunt o leoaică,şi într-adevăr podul palmei mele este micuţ.....mi-au plăcut mult aceste versuri care într-un fel mă reprezintă,m-aţi citit ca într-o oglindă de parcă aţi pătruns în lăuntrul sufletului meu.....minunate versuri,aş fi onorată să cunosc mai multe despre dumneavoastră....

Comentariu publicat de Marius Boros pe Mai 5, 2011 la 6:42pm
``ce bine-am dormit mi-ai mângâiat toată noaptea obrazul``


Frumos!, placerea fricii nascuta in teama visurilor, si prudenta stare de a nu risipi varcolacii.
Comentariu publicat de remus-lucian stefan pe Mai 4, 2011 la 8:32am
viaţa ne oboseşte prea tare câteodată. dacă a reuşit "miez din cuvinte" să spulbere oboseala cuiva este o mangâiere a sufletului meu. mulţumesc de apreciere
Comentariu publicat de remus-lucian stefan pe Mai 3, 2011 la 7:24am
mulţumesc doamnă elena

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor